Neurimmune a primit recent premiul Pionierpreis Technopark din partea Băncii cantonale din Zurich. Cu o valoare de aproape 100.000 de franci, acest premiu recompensează inovaţia realizată de întreprinderea de biotehnologie. De la crearea sa în 2006, acest „spin-off” al Universităţii din Zurich activează în domeniul tratării bolilor neuro-degenerative, în special Alzheimer, scrie ziarul elveţian Le Temps.
În loc să studieze factorii care favorizează apariţia maladiei Alzheimer, Neurimmune analizează codul genetic al persoanelor foarte în vârstă şi cu o stare foarte bună de sănătate. Ea prelevează sânge de la mii de persoane, cu acordul acestora.
„Scopul nostru este de a putea înţelege bagajul genetic de care dispun în sistemul lor imunitar care le permite să nu se îmbolnăvească. Căutăm anticorpii capabili să lupte împotriva maladiilor specifice, precum Alzheimer şi Parkinson, ceea ce este foarte greu deoarece nu toate lumea are asemenea anticorpi. Odată găsit, copiem exact materialul genetic al anticorpului şi îi testăm eficienţa. Cel mai bun anticorp este cel care reuşeşte să atace eficient plăcile care se formează între neuroni şi care caracterizează Alzheimer”, afirmă Michael Salzmann, director la Neurimmune.
Astfel, întreprinderea de biotehnologie, care are aproape 30 de colaboratori, realizează teste in vivo şi in vitro. De îndată ce conceptul este verificat, aşa cum este cazul anticorpilor împotriva Alzheimer şi Parkinson, Neurimmune caută parteneriate cu diverse întreprinderi.
Pentru finanţarea dezvoltării sale, Neurimmune a semnat un parteneriat cu societatea americană Biogen în 2007. Au fost cedate drepturile asupra medicamentului pentru Alzheimer. „În schimb, Biogen finanţează testele pre-clinice şi fazele I-III de dezvoltare a medicamentului nostru. În prezent, se duc discuţii cu FDA, organismul american de omologare a medicamentelor, în vederea pregătirii testelor de fază I în 2011. „Dacă toate fazele testului reuşesc, medicamentul nostru împotriva Alzheimer va fi introdus pe piaţă în 2017”, speră directorul operaţional al grupului fondat de medicii Roger Nitsch, Christoph Hock şi de biologul Jan Grimm.
Maladia Alzheimer constituie o piaţă de 6 miliarde de dolari, iar în 2025 va ajunge la 15 miliarde. În prezent, un număr de 15-20 de milioane de persoane suferă de această boală, din care peste 100.000 în Elveţia. Pe o piaţă foarte concurenţială în care grupul elveţian AC Immune, în parteneriat cu Genentech, sau Elan cu Pfizer, încearcă să descopere tratamente împotriva maladiei Alzheimer, Neurimmune consideră că are un avantaj.
„Medicamentul nostru se bazează pe o moleculă umană, ceea ce face tratamentul nostru mai sigur”, afirmă Michael Salzmann. În afară de Alzheimer, Neurimmune est activ în tratarea altor maladii neuro-degenerative. În cazul bolii Parkinson, o piaţă de 3,6 miliarde de dolari, întreprinderea este în discuţii avansate cu cele mai mari grupuri farmaceutice în vederea unui parteneriat. „Dorim să semnăm un contract în cursul acestui an”, adaugă Michael Salzmann.
Neurimmune a dezvoltat şi anticorpi împotriva sclerozei laterale amiotrofice, o boală rară de care suferă, de exemplu, savantul englez Stephen Hawking. De asemenea, societatea a dezvoltat anticorpi împotriva demenţei cu corpi Lewy, o boală neuro-degenerativă care asociază un sindrom parkinsonian, halucinaţii vizuale şi pierderi de memorie. După Alzheimer, este forma cea mai curentă de demenţă întâlnită la persoanele în vârstă.
Peste cinci ani, Neurimmune va avea 60-80 de colaboratori. Printre priorităţile sale se află dezvoltarea propriului său program, fără parteneriate. Până atunci, societatea va folosi cei 100.000 de franci primiţi pentru dezvoltarea unui tratament împotriva apariţiei proteinelor tau. „Este un nou domeniu din boala Alzheimer care comportă unele dificultăţi. Avem nevoie de mai mult timp pentru explorarea acestui domeniu. Potrivit unor cercetări recente, proteinele tau intervin mai devreme în dezvoltarea maladiei Alzheimer. Ele ar putea constitui un suport pentru formarea plăcilor între neuroni. Intervenind mai rapid asupra acestora, s-ar putea evita apariţia plăcilor şi poate a bolii”, concluzionează Michael Salzmann. AGERPRES
