Profesorii Mircea Beuran şi Benone Duţescu au lansat miercuri, la Spitalul de Urgenţă Floreasca, volumul „Serviciile chirurgicale de urgenţă din Bucureşti – etape istorice şi semnificaţia lor”.
Cartea oferă o lectură reconfortantă într-o problemă gravă ca aceea a urgenţelor chirurgicale şi a sistemului de organizare a lor. Totodată, cartea este o pledoarie pentru păstrarea patrimoniului naţional, evidenţiindu-se spiritul academic ce a dominat în trecut viaţa ştiinţifică medicală şi care a dat roade de-a lungul secolelor şi deceniilor.
În carte este sintetizată personalitatea a cel puţin trei generaţii de elevi ai marelui chirurg Thoma Ionescu: Iacob Iacobovici, Traian Nasta, Theodor Firică, Ion Ţurai, Iuliu Şuteu, Ion Bălăcescu, Alexandru Cosăcescu. Lucrarea reprezintă de fapt istoricul serviciilor chirurgicale de urgenţă din Bucureşti. Cititorii pot urmări firul istoric al serviciului, de la birja cu cai şi sanitarul pe bicicletă, până la moderna ambulanţă şi la serviciul SMURD.
Mircea Beuran, unul dintre autori, a mulţumit arhivei Academiei Române, Primăriei Capitalei, Catedrei de istorie a Universităţii de Medicină şi Farmacie pentru contribuţia adusă, spunând că ideea pentru realizarea cărţii a venit în urmă cu un an. „Scrierile sunt unele inedite, de la siropoase până la tragice. În 1982 am găsit aici un spital cu adresabilitate foarte mare şi lucrul acesta a fost un stindard. Există aici (în carte) lanţul generaţiilor, de la mai mici la seniori”, a spus Beuran.
Prezent la lansare, preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, a susţinut că lucrarea nu este un roman, ci reprezintă o carte-document foarte importantă. În opinia sa, fiecare instituţie din ţară ar trebui să aibă o asemenea monografie. Rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, Florian Popa, a afirmat la rândul său că volumul nu este un roman, susţinând că în unele capitole se consideră chiar autor. El şi-a amintit de anul 1970, când a venit ca salariat al Spitalului de Urgenţă Floreasca, de primul profesor al său, dar şi de prima operaţie.
„Pentru mine, Spitalul Floreasca a însemnat un spital-fanion. Sistemul de urgenţă s-a dezvoltat şi trăieşte uneori într-un mod miraculos. Cred că e un început, cred că la Floreasca se poate scrie mai multă istorie decât s-a scris. Cartea are nevoie şi de o continuare, ea reprezintă un act de cultură”, a apreciat Florian Popa. Cel de-al doilea autor, Benone Duţescu, a declarat că scriind cartea „a stat de vorbă” cu o istorie plină de învăţăminte şi a precizat că lucrarea se sprijină numai pe documente. AGERPRES
