pacient.jpgTermenul de medicină personalizată a fost folosit pentru prima dată, în sensul cunoscut astăzi, în urmă cu peste 10 ani, el bazându-se pe faptul că pacienţi cu acelaşi diagnostic clinic pot răspunde diferit la tratament. Prof. dr. Costin Cernescu de la Institutul de Virusologie „Ştefan S. Nicolau” a subliniat, miercuri, cu prilejul deschiderii Simpozionului „Acad. prof. dr. Nicolae Cajal” că ghidurile terapeutice nu sunt valabile pentru toţi pacienţii şi că e nevoie de o medicină personalizată pentru fiecare pacient

. ”Un anumit medicament poate fi extrem de eficient pentru un pacient, însă acelaşi medicament poate să nu aibă rezultate similare în cazul altui pacient, cu acelaşi diagnostic. Caracteristicile personale ale pacientului, dar şi caracteristicile bolii, influenţează maniera în care acţionează medicamentele”, a evidenţiat medicul. Potrivit acestuia, medicina personalizată are ”potenţialul enorm de a adăuga valoare medicală prin oferirea de tratamente ţintite, ce cresc calitatea vieţii pacienţilor”.

Deşi potenţialul complet al medicinei personalizate nu este încă realizat, există deja în practica medicală o serie de abordări care demonstrează schimbarea de paradigmă şi trecerea treptată de la o abordare generalizată la tratamente ţintite, personalizate şi terapii ghidate de răspuns. Medicina personalizată îmbunătăţeşte înţelegerea bolilor şi permite stratificarea pacienţilor ce suferă de o anumită boală în sub-grupuri, ceea ce poate ajuta la evitarea tratamentelor inadecvate sau care nu sunt necesare.


Prin intermediul medicinei personalizate se oferă, de asemenea, teste de diagnosticare care permit identificarea grupurilor de pacienţi care pot răspunde cel mai bine unui anumit tratament. Cunoaşterea organismului uman şi a particularităţilor bolilor a crescut considerabil în ultimii ani, ceea ce a făcut ca medicina personalizată, prin abordările ei, să devină din ce în ce mai importantă. Simpozionul „Acad. prof. dr. Nicolae Cajal” este o manifestare ştiinţifică de elită şi un prilej de schimb de idei între cercetători străini de notorietate, ambasadori ai ştiinţei româneşti din marile universităţi ale lumii şi cercetători şi clinicieni români de prestigiu care au ales să facă cercetare şi medicină în România. Evenimentul prezintă comunităţii ştiinţifice medicale rezultatele eforturilor cercetătorilor, oferind, pe parcursul celor trei zile de desfăşurare, o oportunitate importantă de cooperare şi interacţiune.


„Şcoala românească de medicină a fost pentru acad. Nicolae Cajal a doua sa familie. Profesorii şi elevii săi i-au fost deopotrivă dragi şi în toată viaţa şi activitatea sa a lucrat pentru a consolida şi promova şcoala medicală românească, pentru educaţia permanentă a opiniei publice în respectul faţă de viaţă. Aşa se face că la fiecare simpozion dedicat memoriei tatălui meu este omagiată nu doar cariera ştiinţifică, nu doar rezultatul studiilor cercetătorului Nicolae Cajal, ci omul şi dragostea de viaţă”, a subliniat Irina Cajal Marin, preşedintele Fundaţiei ”Acad. Nicolae Cajal”.


În perioada 30 martie – 1 aprilie, se desfăşoară la Bucureşti cea de-a şasea ediţie a Simpozionului ”Acad. prof. dr. Nicolae Cajal”, reuniune organizată sub auspiciile Academiei Române, de Fundaţia ”Acad. Nicolae Cajal”, în colaborare cu Institutul Clinic Fundeni – Centrul de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic ”Dan Setlacec” şi cu Institutul de Virusologie ”Ştefan S. Nicolau”. Programul simpozionului cuprinde două secţiuni principale – Medicină şi cercetare translaţională (genomică şi biologie moleculară) şi Virusologie şi medicină moleculară. AGERPRES