Guvernul a modificat Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii în sensul punerii sale în concordanţă cu prevederile Codului fiscal şi pentru crearea cadrului legal suplimentării Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS), în vederea asigurării accesului pacienţilor la serviciile de sănătate. Noile reglementări sunt cuprinse într-o OUG adoptată pe 29 noiembrie de Guvern, se arată într-un comunicat remis presei.
Potrivit actului normativ, toate categoriile de persoane fizice care, în prezent, sunt asigurate cu plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate din bugetul de stat şi din alte surse bugetare vor beneficia în continuare de calitatea de asigurat.
„Noile prevederi armonizează Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii cu prevederile Codului fiscal care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2018 şi stabileşte modalitatea de finanţare a contribuţiilor de sănătate pentru persoanele fizice asigurate prin plata contribuţiilor de sănătate de către stat„, se precizează în comunicat.
Guvernul aminteşte că, potrivit prevederilor din Codul fiscal, pentru categoriile de persoane asigurate fără plata contribuţiei de sănătate, a fost eliminată obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate din sarcina bugetului de stat, a angajatorului sau a fondului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale constituit în condiţiile legii, precum şi a bugetului asigurărilor pentru şomaj.
De asemenea, actul normativ adoptat miercuri are în vedere instituirea cadrului legal pentru a asigura sumele necesare FNUASS, în vederea furnizării serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare, dispozitivelor medicale şi altor servicii la care au dreptul asiguraţii. „După epuizarea fondului de rezervă, veniturile FNUASS se completează cu sume care se alocă de la bugetul de stat. Măsura are scopul să asigure dreptul la sănătate al asiguraţilor în sistemul public de sănătate”, se arată în comunicat.
Actul normativ cuprinde şi reglementări necesare pentru ca persoanele asigurate să poată să facă dovada calităţii de asigurat chiar şi în situaţia în care nu au primit cardul naţional de sănătate sau nu se regăsesc în sistemul informatic unic integrat (SIUI). Astfel, în cazuri speciale, adeverinţa de asigurat este document justificativ, precizează sursa citată.
„Cardul de sănătate este un document personal, netransmisibil, iar validarea cu cardul de sănătate a serviciilor medicale reprezintă acordul implicit al asiguraţilor pentru plata acestor servicii din fondul de sănătate. Pe de altă parte, utilizarea fără drept a cardului de sănătate de către furnizorii de servicii în scopul raportării şi validării unor servicii (medicale/ medicamente/ dispozitive medicale) constituie acum infracţiune şi se pedepseşte conform legii (art. 327 din Codul penal – falsul privind identitatea)”, subliniază sursa citată.
Totodată, a fost reglementat cadrul legal pentru stabilirea pachetului de servicii medicale furnizate de asigurările voluntare de sănătate. Sunt clarificate, astfel, situaţiile în care asiguratorii acordă servicii medicale incluse în pachetul de bază care se decontează din bugetul FNUASS.
Guvernul precizează că, începând cu 2018, se vor adăuga persoanelor asigurate fără plata contribuţiei – copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani elevi sau studenţi, tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecţie a copilului, persoanele coasigurate, persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin legi speciale etc.
Sunt vizate şi alte categorii de persoane pentru care plata contribuţiei se făcea până acum din alte surse bugetare: persoanele care se află în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, acordat în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale; persoanele care se află în concediu de acomodare, potrivit Legii privind procedura adopţiei, în concediu pentru creşterea copilului şi în concediu pentru copilul cu handicap.
De asemenea, sunt vizate persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv în unităţile penitenciare, precum şi persoanele care se află în executarea unei măsuri educative ori de siguranţă privative de libertate, respectiv persoanele care se află în perioada de amânare sau de întrerupere a executării pedepsei privative de libertate, dacă nu au venituri.
Sunt vizate şi persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social, persoanele fizice cu venituri lunare din pensii şi personalul monahal al cultelor recunoscute, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte surse, se mai arată în comunicat. AGERPRES
