Dintre cei aproape 12.000 de medici de familie din România, 3800 au cabinetele în mediul rural şi ar putea reprezenta una dintre problemele implementării coerente a e-prescripţiei în România, în condiţiile în care, pentru prescrierea medicamentelor în acest sistem este nevoie de Internet de bandă largă, iar unele localităţi rurale din România nu sunt nici măcar electrificate.
Dr. Dorin Ionescu, directorul general al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, a afirmat în cadrul ediţiei a şaptea a E-Health Congress, organizat de Tarus Media, că medicii din aceste zone vor putea recurge la raportarea offline şi că există în prezent o preocupare a Guvernului pentru aducerea Internetului broadband la nivelul tuturor primăriilor.
„Dezvoltarea instrumentelor de lucru informatice nu vine cu cheltuieli suplimentare, ci reprezintă o reorganizare a serviciilor oferite în prezent şi o structurare a lor. Se va putea face managementul integrat al diverselor boli cronice cu impact mare – de exemplu, diabetul zaharat, insuficienţa cardiacă sau bolile respiratorii cronice. Platforma informatică va crea cadrul pentru reducerea spitalizării şi transferarea îngrijirilor în ambulatoriu şi va reconceptualiza activitatea medicului de familie”, a spus Dorin Ionescu.
Acesta a adăugat că sistemul informatic care va fi utilizat pentru eliberarea prescripţiei medicale a fost testat pentru 10.000 de utilizatori simultani, număr care depăşeşte capacitatea actuală a sistemului de sănătate şi că nu vor exista probleme legate de funcţionarea sa.
Investiţii de 500 lei asociate E-reţetei în fiecare cabinet de medicină de familie
Sandra Adalgiza Alexiu, secretarul Societăţii Naţionale de Medicina Familiei consideră, însă, că e-prescripţia aduce medicilor de familie cheltuieli suplimentare legate de abonamentul de internet şi de achiziţionarea unei imprimante cu laser şi a consumabilelor necesare printării fidele a codului de puncte specific noilor reţete. Investiţiile necesare s-ar putea ridica la peste 500 de lei, sumă care nu se ştie încă din ce fond va fi suportată.
Bonusurile pentru e-reţetă sunt, de fapt, „false” stimulente
În plus, bonusurile promise medicilor pentru utilizarea prescripţiei electronice sunt nişte false stimulente, reprezentând de fapt realocări de fonduri, în condiţiile în care sursa lor este tot Fondul Naţional Unic al Asistenţei de Sănătate (FNUASS) din care sunt finanţate serviciile de asistenţă medicală primară, a adăugat reprezentanta medicilor de familie, Sandra Alexiu. Dacă medicii de familie nu se conformează utilizării reţetei electronice sunt sancţionaţi cu un avertisment în prima lună, urmat de reducerea cu 10% a bonificaţiei lunare de100 de lei şi de plata reţetelor eliberate din buzunarul propriu. „Pe de altă parte, penalităţile suportate de CNAS dacă sistemul nu funcţionează sunt inexistente”, punctează Sandra Alexiu. „Ar trebui mers pe ideea de stimulent pentru implementarea acestui proiect pentru că sancţiunile sfidează bunul simţ. Când s-a introdus acest sistem în Statele Unite medicii au aderat treptat, iar penalizările, deşi existente, se ridicau la valoarea de 1,5% din plata medicilor”, a spus secretarul Societăţii Naţionale de Medicina Familiei. Aceasta a subliniat că este de acord cu implementarea reţetei electronice, însă în condiţiile în care stimulentele vor fi acordate din alte fonduri decât din banii alocaţi pentru asistenţa primară, în care sancţiunile vor fi reevaluate şi va exista un dialog normal între instituţii.
E-reţeta protejează pacienţii şi banii din sistem
Subliniind avantajele potenţiale ale prescripţiei electronice, Adrian Pană, Consultant pentru politici de sănătate, a menţionat rezultatele unui studiu făcut în zona de Vest a României conform căruia 30% reţete aveau prescrieri cu un grad de incompatibilitate ridicat între medicamente sau dozele prescrise erau de trei ori mai mari decât limitele admise. „Teoretic, reţeta electronică ar putea ghida medicul în prescriere”, a concluzionat Pană. „Banii sănătăţii nu sunt protejaţi, nu au în prezent un sistem intern de control care să împiedice frauda. Anual, prescripţiile false şi raportarea de servicii false se ridică la 400-500 de milioane de euro pe an şi trebuie să închidem acest cerc al fraudei”, a spus Nicolae Lucian Duţă, fostul preşedinte al Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate. Acesta a menţionat că reţeta electronică nu are cum să nu fie un succes. „Când platforma va fi complet funcţională, inclusiv dosarul electronic al pacientului, România va intra în rândul ţărilor europene cu mecanisme e-health foarte bine puse la punct”, a completat Duţă.
Un milion de fişe electronice ale pacienţilor în funcţiune, la nivelul sistemului privat
Rolul medicului este de a trata pacientul, nu de a face management, a punctat dr. Horia Cristian, secretar în cadrul Comisiei pentru Sănătate şi Familie, Camera Deputaţilor. „Prin sistemul actual îl obligăm să combine trei modele de business – cel de furnizor de soluţii, furnizor de valoare adăugată şi cel de reţea de facilitare”, a spus dr. Cristian. Acesta a subliniat că vor apărea probleme legate de proprietatea asupra fişelor electronice ale pacienţilor. „În prezent, există aproximativ 17 milioane de fişe de hârtie şi circa cinci milioane de fişe electronice în funcţiune, dintre care un milion se află în proprietatea furnizorilor privaţi de sănătate. Pentru aceştia, fişele înseamnă bani şi este greu de crezut că le vor pune fără un stimulent”, a explicat Cristian.
În ceea ce priveşte prescripţia electronică, Ioana Cacovean, preşedintele Patronatului Farmaciştilor din România a punctat că există o serie de probleme legate de siguranţa pacientului şi de libertatea de alegere a farmaciei, de gestionare eficientă a Fondului de Sănătate, de transparentizare a prescrierii şi de investiţiile ridicate necesare pe termen scurt (scanner n.a.) care vor deveni inutile după introducerea cardului de sănătate.
E-reţeta va deveni funcţională de la 1 iulie, iar până la finalul anului va coexista cu formularele actuale de hârtie. Cardul electronic al pacientului va fi introdus în luna noiembrie şi se va începe distribuirea lui, cu o frecvenţă de un milion de carduri pe lună. Întregul sistem electronic a costat aproximativ 9 milioane de euro, fiind finanţat prin fonduri europene nerambursabile.
