Centrul de Terapii Genice şi Celulare în Tratamentul Cancerului „OncoGen” din cadrul Spitalului Judeţean Timişoara aşteaptă să primească, în următoarele săptămâni, echipamente de ultimă generaţie destinate diagnosticului de precizie în cancer, în cadrul proiectului strategic intitulat „Iniţiativa comună România-Serbia împotriva cancerului în regiunea transfrontalieră: îmbunătăţirea diagnosticului şi tratamentului tumorilor maligne – ROSECAN”.

Proiectul este finanţat prin Programul Interreg-IPA CBC România – Serbia 2014 – 2020, iar în urma licitaţiei a fost desemnat câştigătorul procedurii de achiziţie de echipamente medicale şi IT, în valoare de 2.327.147 euro.

„Tot ceea ce facem aici este pentru pacienţii bolnavi de cancer, pe parte de cercetare şi punerea la punct a celui mai mare centru de diagnostic molecular din ţară, care va permite un diagnostic mai bun, mai rapid, o urmărire mai bună a pacienţilor bolnavi de cancer, precum şi indicaţii terapeutice mai precise. Vom începe cu acei pacienţi care nu răspund la tratament sau cu cei la care se constată recăderi. (…) Dacă pacientul este tratat conform standardelor, dar nu evoluează bine, ca medic nu ai nicio responsabilitate, dar dacă l-ai tratat altfel şi nu merge bine, atunci medicul poate fi acuzat de malpraxis. (…) Uneori, dacă eşti prea avansat, constaţi că sistemul nu este adaptat şi de aceea va trebui să negociem şi la Bucureşti, şi cu Casa de Asigurări de Sănătate despre ce se va întâmpla cu acei pacienţi la care din analize scumpe, validate pe plan mondial, rezultă că trebuie aplicate alte scheme de tratament”, a declarat coordonatorul OncoGen, prof. dr. Virgil Păunescu.

Medicul a punctat, între cele mai recente rezultate privind tumorile maligne formarea colectivului care poate lucra la secvenţializare cu noile aparate, care permit un diagnostic dedicat sângelui periferic, unde cantitatea de ADN tumoral este foarte mică în comparaţie cu tumora.

„Putem compara mutaţiile (…). Cea mai mică tumoră pe care am putut să o depistăm cu acest aparat a fost una de sân, de 1 cm, care a fost scoasă. Noi am găsit aceleaşi mutaţii şi în tumoră şi în sângele periferic, la 1 cm, ceea ce este destul de bine. Dar în noul pachet pe care l-am cumpărat avem aparatură şi aşteptăm şi reactivii, dedicaţi cantităţilor foarte mici de ADN tumoral, chiar sângelui, la sub 1 cm. Un ecograf, un RMN, o radiografie clasică pot să nu vadă un cancer, dar în sângele periferic eu îl depistez. Nu ştiu originea, dar îl detectez, iar apoi medicii trebuie să înceapă să o caute”, a detaliat Virgil Păunescu.

Noile achiziţii de echipamente medicale constau în câte un secvenţializator genic, pentru întregul genom, care permite secvenţierea întregului genom uman, în scopul identificării mutaţiilor genice care apar în urma procesului tumoral, secvenţializator genic ţintit pentru ADN şi ARN, care facilitează identificarea terapiei ţintite antitumorale, unul genic de validare a rezultatelor obţinute cu cele două sisteme anterioare, necesar pentru obţinerea unui diagnostic de precizie, ca o cerinţă obligatorie, prin lege, pentru diagnosticul de precizie în cancer.

La OncoGen vor mai sosi: un Thermocycler necesar pregătirii probelor în vederea secvenţierii genice, un sistem microarray, care permite determinarea cantitativă a expresiei genice în afecţiunile maligne, un sistem de izolare şi purificare automată a ADN-ului pentru secvenţierea genică, un analizor multiplex care permite analiza interacţiunilor dintre celulele tumorale şi celulele sistemului imun, un sistem de testare a capacităţii funcţionale a sistemului imun, unul de manipulare şi procesare celulară, bioimprimantă 3D cu cameră sterilă, care generează modele tisulare 3D pentru testarea eficienţei terapiilor antitumorale de ultimă generaţie.

Va fi livrat şi un sistem integrat de telemedicină şi PACS (Picture Archiving and Communication Systems), dedicat stocării şi transmiterii securizate de date, imagini, filme din domeniul medical, în timp real, care va permite comunicarea şi transmiterea de date atât între partenerii din proiect, cât şi cu spitalele din regiunea transfrontalieră România-Serbia. AGERPRES