Un articol scris de Iulia Margasoiu, Nutriționist dietetician și bioinginer medical, pentru platforma DespreObezitate.ro.

Postul intermitent sau fastingul a devenit extrem de popular în ultimii ani și este adevărat că se asociază cu o serie de beneficii dovedite științific. Cu toate acestea, poate asocia și unele riscuri, fiind contraindicat anumitor categorii de persoane.

Ce este postul intermitent?

Acesta reprezintă, de fapt, o perioadă de timp în care ne abținem de la alimentație, urmată de o fereastră în care ne alimentăm. Practic, o formă de fasting este și postul nocturn de 12 ore. Modelele cele mai populare de fasting intermitent sunt:

  • 16/8 – presupune o fereastră de 8 ore în care mâncăm (de exemplu de la 10 la 18).
  • Post de 24 de ore – nu consumăm alimente o zi întreagă, o dată sau de două ori pe săptămână.
  • Post alternativ – o zi mâncăm, una nu (sau în ziua de post consumăm o singură masă redusă caloric).

În perioada de post alimentar se poate consuma doar apă, cafea sau băuturi fără calorii. De asemenea, o altă regulă este menținerea aceluiași model de fasting. Nu trecem de la un tip de fasting la altul și alegem aceleași zile pentru fasting în fiecare săptămână.

Câteva beneficii potențiale ale fastingului realizat corect sunt:

  • Îmbunătățirea sensibilității la insulină
  • Reducerea inflamației
  • Îmbunătățirea profilului lipidic (colesterol total, trigliceride serice, colesterol LDL și HDL)
  • Scăderea riscului de a dezvolta unele boli cronice (cum ar fi afecțiuni cardiovasculare și diabet zaharat tip 2)
  • Susținerea procesului de scădere în greutate prin dietă și sport, îmbunătățirea compoziției corporale prin reducerea grăsimii corporale și viscerale (din jurul organelor)

Un post intermitent realizat necorespunzător se poate asocia, însă, atât cu înfometare, cât și cu mâncat compulsiv în perioada de alimentare.

În cazul înfometării, există riscul de hipoglicemie, leșin și, pe termen lung, malnutriție. După oprirea fastingului, reluarea alimentației obișnuite poate produce efectul Yo-yo (recâștigarea kilogramelor pierdute).

În ceea ce privește supraalimentarea și continuarea unei diete dezechilibrate nutrițional, există riscul de creștere în greutate sau menținerea excesului ponderal.

Totuși, fastingul nu înseamnă înfometare, atât timp cât este realizat într-un mod corect. De asemenea, fastingul nu înlocuiește o dietă echilibrată. Cu alte cuvinte, dacă ținem post intermitent, nu înseamnă că putem mânca orice fără a ne supune unor riscuri.

Practic, deși unele studii au demonstrat efectele de scădere în greutate ale fastingului, acestea nu sunt garantate. Calitatea dietei per ansamblu și aportul de calorii sunt aspecte mai importante când vine vorba de slăbit, comparativ cu timingul meselor. Spre exemplu, este important să renunțăm  la alimentele procesate, să creștem consumul de fructe și legume și să gătim alimentele într-o manieră dietetică (fierbere, la abur, pe grill, la cuptor), nu prin prăjire în ulei.

Dacă aportul caloric rămâne la fel de ridicat în perioada de alimentare, nu vom obține scădere în greutate. Bineînțeles, postul intermitent este un instrument foarte util, însă prima dată trebuie să ne asigurăm că ne modificăm obiceiurile alimentare. Nutriționistul-dietetician vă poate ajuta cu un plan alimentar corespunzător în perioada de fasting.

Din punct de vedere fiziopatologic, varianta ideală de post cea de 16/8. Aceasta este cea mai sigură, deoarece în fereastra de 8 ore putem consuma mese complete care să ne asigure necesarul energetic și nutrițional (3 mese principale). În plus, 16 ore de post sunt considerate suficiente pentru a beneficia de pe urma acestui model alimentar.  Nu este necesar să ținem postul intermitent zilnic. Pentru început, putem alege o zi sau două pe săptămână în care să facem fasting.

Multe persoane înțeleg greșit fastingul și nu mănâncă nimic mai multe zile la rând. În acest caz, pe lângă riscurile legate de lipsa aportului de nutrienți, intestinul poate avea de suferit. Enterocitele sunt celulele localizate pe mucoasa intestinală, specializate în absorbția substanțelor nutritive. Pentru ca aceste celule să funcționeze, este nevoie de un aport constant de alimente. După câteva zile în care nu mâncăm nimic, enterocitele sunt distruse, iar intestinul devine nefuncțional.

Foarte important de știut este faptul că fastingul este contraindicat următoarelor categorii de persoane:

  • Pacienți cu diabet zaharat – totuși, dovezile științifice sugerează că fastingul poate aduce beneficii la anumiți pacienți cu diabet zaharat tip 2. În aceste cazuri, pacienții trebuie să rămână sub atenta supraveghere a medicului și dieteticianului.
  • Copii
  • Femei însărcinate și care alăptează
  • Persoane cu tulburări hormonale
  • Persoane cu istoric de tulburări de alimentație (anorexie, bulimie)
  • Persoane cu hipoglicemii funcționale
  • Persoane subnutrite
  • Pacienți hipotensivi
  • Persoane care urmează un tratament medicamentos
  • Femei cu amenoree (absența menstruațiilor)
  • Femei care încearcă să conceapă un copil

Prin urmare, fastingul ajută la scădere ponderală, fiind asociat și cu alte beneficii, atât timp cât dieta este echilibrată și nutritivă. Vă recomandăm să apelați la un nutriționist-dietetician pentru a vă asigura că îl efectuați într-un mod corect.

Detalii suplimentare

Iulia Margasoiu, Nutriționist dietetician și bioinginer medical, specializări terminate în cadrul UMF Iași, poate fi gasită doar la cabinetul său: Centrul de nutriție clinică din Iași. Pacienții pot găsi informații utile și pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/ (Centrul de Nutriție Clinică).