Secasan_Iosif.jpgÎn reţeaua spitalicească din România se află circa 70 de spitale care nu îndeplinesc condiţiile standard la nivel naţional, de calitate şi securitate a asistenţei medicale de urgenţă şi curativă, a declarat marţi vicepreşedintele Comisiei pentru Sănătate Publică, dr. med. Iosif Secăşan, senator PDL de Caraş-Severin.


Potrivit acestuia, unele spitale nu au deloc linie de gardă (14 spitale), altele au o singură linie de gardă (50 spitale), majoritatea nu au suficient personal medical – medici şi asistente – iar altele sunt foarte aproape ca distanţă de spitale mai mari şi performante.

Senatorul Iosif Secăşan a afirmat că aceste spitale, mai toate şi fără autorizaţie de funcţionare, nu ar îndeplini condiţiile de contractare cu Casele Judeţene de Asigurări şi în cazul în care ele s-ar reprofila, fondurile judeţene aferente ar putea reveni numai spitalelor performante, spre o mai bună funcţionare a acestora, spre un plus de dotare şi competenţă. Secăşan apreciază că astfel s-ar face un prim pas spre un sistem spitalicesc mai strâns, mai localizat, mai eficient, poate şi mai flexibil, cu un standard mai ridicat.

‘Pe de altă parte însă, ne aflăm într-o realitate a administraţiei locale pe care nu o putem ignora. Autorităţile locale, la doar câteva luni de la procesul de descentralizare, au luat deja unele măsuri de susţinere financiară şi gestionare a spitalelor preluate, primarii şi managerii de spitale responsabilizându-se asupra funcţionalităţii acestora. Sigur, unele autorităţi locale, care în urma unor evaluări făcute au ajuns la concluzia că nu pot garanta funcţionalitatea spitalului vor accesa cu motivaţie programul guvernamental de reprofilare în cămine pentru vârstnici sau centre medicale de permanenţă’, a precizat vicepreşedintele Comisiei pentru Sănătate Publică. Autorităţile locale care au în administrare spitale funcţionale, cu condiţii hoteliere foarte bune, cu dotări corespunzătoare în echipament medical şi cu personal medical suficient pentru asigurarea continuităţii serviciilor medicale nu sunt de acord cu reprofilarea unităţilor şi îşi asumă cel puţin costurile utilităţilor.


În opinia lui Iosif Secăşan, spitalul trebuie să poată beneficia de un contract cu CJASS, chiar un contract cu noi rigurozităţi (cum ar fi TCP – tarif pe caz ponderat mai mic, rezultat din noua clasificare a spitalelor). Autorităţile locale şi spitalele care se responsabilizează în ceea ce priveşte asigurarea continuităţii pe două linii de gardă, care au dotare bună şi personal suficient trebuie să aibă şansa de a-şi dovedi capacitatea de sustenabilitate a spitalului din reţeaua proprie, declară senatorul de Caraş-Severin. Aşadar, susţine vicepreşedintele Comisiei pentru Sănătate, autorităţile locale se confruntă cu trei situaţii.
Prima, conform descentralizării şi principiului autonomiei locale ‘Spitalele din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale se înfiinţează şi respectiv se desfiinţează prin hotărâre a Guvernului iniţiată de instituţia Prefectului şi Consiliul Judeţean cu avizul MS’.

‘Cum să decidă, însă, autoritatea locală dispariţia spitalului din localitate – instituţie împământenită, tradiţională, aproape de localnici, chiar dacă este mai mult adăpost medico-social decât spital performant? Dispariţia spitalului este o traumă pentru localnici, pacienţi/asiguraţi şi pentru personalul angajat’, afirmă Secăşan. Cea de-a doua situaţie se referă la faptul că autorităţile locale care se află pe lista Ministerului Sănătăţii trebuie totuşi să decidă, până la 31 martie 2011, dacă accesează programul Guvernamental pentru Centre de Permanenţă sau Cămine pentru Vârstnici şi să facă demersurile necesare în acest sens, pentru că altfel rămân în afara programului şi riscă să compromită sau să piardă spitalul prin nesustenabilitate financiară.


În fine, cea de-a treia situaţie este cea prin care autorităţile locale vor constata, la apariţia noului contract cadru, la 1 aprilie 2011, că spitalul lor se află pe lista Ministerului Sănătăţii de reprofilare şi nu poate beneficia de contract cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate şi, ca atare, singurul canal de finanţare este bugetul local. În concluzie, vicepreşedintele Comisiei pentru Sănătate Publică din Senatul României, dr. Med. Iosif Secăşam, consideră că situaţia este una care impune neapărat analiza, de la caz cu caz, a fiecărui judeţ şi fiecărui spital şi revizuirea listei. AGERPRES