Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice „N. Paulescu” marchează joi şi vineri, printr-o serie de evenimente, împlinirea a 21 de ani de la înfiinţarea Secţiei de Nefrologie şi Dializă.
„Considerăm că în situaţia pandemiei actuale de diabet zaharat tip 2, când după estimările Federaţiei Internaţionale de Diabet numărul pacienţilor se apropie în prezent de 400 de milioane pe plan mondial, cel puţin 50 de milioane de oameni prezintă în acest moment o complicaţie renală mai mult sau mai puţin severă. Având în vedere costurile materiale şi umane foarte ridicate ale acestei afecţiuni, este evident că boala cronică de rinichi diabetică reprezintă deja o enormă problemă de sănătate publică şi acest lucru este (sau va fi în curând) valabil şi în România. Prin aplicarea pentru populaţia ţării noastre a datelor şi procentelor statistice cunoscute, estimăm că în cel mai optimist scenariu este vorba despre aproximativ 150.000 de pacienţi români cu boală renală diabetică, dintre care mai puţin de 10% sunt în evidenţă şi monitorizare nefrologică”, a afirmat şeful Centrului de Hemodializă din cadrul Institutului Paulescu, conf. dr. Cristian Serafinceanu.
El spune că în prezent cinci medici primari lucrează în departament, toţi având dublă specializare – nefrologi şi diabetologi. De asemenea, arată medicul, mai mult de 3.000 de pacienţi cu diabet zaharat au fost iniţiaţi pe dializă în centru. Serafinceanu susţine că în centrul Institutului Paulescu a fost aplicată, pentru prima dată în România, cea de-a doua metodă modernă de substituţie renală – dializa peritoneală continuă ambulatorie.
Potrivit acestuia, în prezent peste 800 de pacienţi cu boală renală diabetică avansată sunt în evidenţă şi monitorizare ambulatorie, iar în secţia de nefrologie sunt internaţi lunar aproximativ 150 de pacienţi.
Medicul spune că principala dificultate legată de boala renală diabetică este caracterul ei complex multidisciplinar. „Se poate afirma că riscul unui pacient cu boală renală diabetică şi de nutriţie proteică de a avea un eveniment cardiovascular major (infarct miocardic, accident vascular cerebral sau moarte subită) în următorii cinci ani este de aproximativ 30 de ori mai mare comparativ cu o persoană de aceeaşi vârstă şi sex dar clinic sănătoasă. În anul înfiinţării Secţiei, diabetul zaharat era între primele trei cauze de insuficienţă renală în lume, iar astăzi este pe primul loc în acest sumbru clasament, fiind responsabil alături de hipertensiunea arterială de aproximativ 75% dintre aceste cazuri”, a mai spus conf. dr. Cristian Serafinceanu.
Fondarea Institutului Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, ca şi a primei (şi până astăzi singurei) secţii de nefrologie şi dializă din ţară dedicate exclusiv pacienţilor cu diabet zaharat sunt legate de numele profesorului Iulian Mincu, care în acea perioadă a fost ministru al sănătăţii. AGERPRES
