dragulescu_stefan_.jpgInstitutul de Boli Cardiovasculare (IBC) Timişoara a aniversat sâmbătă 20 de ani de activitate chirurgicală pe cord deschis, prilej cu care la Opera Naţională Română Timişoara a avut loc un simpozion la care au participat aproape două sute de invitaţi din ţară şi străinătate, chirurgi, parteneri de intervenţii, foşti pacienţi, oficiali.

‘Anul 1991 rămâne unul de referinţă pentru Timişoara şi pentru România, prin faptul că maladia cardiovasculară reprezintă un vârf de mortalitate şi de morbiditate ridicat, iar tehnologia modernă, atât în cardiologie, cât şi în chirurgia cardiacă, salvează multe vieţi. Desigur, există o corelaţie între competenţa profesionistului şi finanţare, progresul înseamnă competenţă şi bani. La IBC Timişoara, competenţă există: sunt generaţii care au progresat şi au transmis dorinţa şi voinţa de modernizare în cardiologie, în chirurgia cardiacă, iar istoria scurtă a Institutului înseamnă modernizare şi nivel crescut în ceea ce priveşte asistenţa cardiacă’, a declarat prof. univ. dr. Iosif Ştefan Drăgulescu, directorul medical al IBC Timişoara, rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie ‘Victor Babeş’.

La progresul Institutului de Boli Cardiovasculare au contribuit şi multiplele şi permanentele colaborări cu elite ale chirurgiei cardiovasculare din întreaga lume, alături de care s-au pregătit specialiştii timişoreni (prof. dr. Ernst Wolner, prof. dr. Gunther Laufer, prof. dr. Walter Klepetko şi prof. dr. Martin Funovic de la Viena, dr. Marco Diena, dr. Gelu Cerin, Novara – Italia, prof. dr. Csaba Dzsinich, Budapesta şi mulţi alţi colaboratori). Aceştia au realizat tehnici noi, moderne în chirurgia cardiacă, devenite priorităţi naţionale în România.

Prof. Drăgulescu consideră că în cele două decenii de fiinţare a chirurgiei cardiovasculare la Timişoara s-au înregistrat progrese mai ales în ceea ce priveşte resursa umană, deoarece calitatea umană este cea care poate să ducă la schimbare, chiar dacă acest lucru presupune eforturi personale majore. ‘Împreună am reuşit să modernizăm IBC şi din punct de vedere tehnic. Dacă am avea şi o finanţare corespunzătoare, am putea atinge performanţele chirurgicale din Marea Britanie’, a susţinut el.

Pentru viitorul apropiat, IBC din Timişoara priveşte spre inaugurarea apropiată a unei noi aripi de clădire, ceea ce va însemna un plus de calitate, pentru că două nivele ale acesteia vor cuprinde chirurgie cardiacă a nou-născutului şi a copilului mic, pe un alt nivel se va dezvolta unitatea coronariană şi cardiologia de urgenţă iar la parter se va dezvolta imagistica, pentru un diagnostic mai corect al bolnavilor cardiaci.

Pentru şeful secţiei de Cardiologie al IBC Timişoara, prof. univ. Marian Gaşpar, cei 20 de ani parcurşi de instituţie sunt ani de muncă grea, de organizare, dar şi de împliniri profesionale şi sufleteşti. ‘Rezultatele se văd în pacienţii care vin, după ani de la operaţii, şi ne mulţumesc pentru ceea ce am făcut pentru ei. (…). Totul a început imediat după 1990, la iniţiativa Universităţii de Medicină şi Farmacie, cu o echipă tânără, fără experienţă, sub conducerea profesorului Ilie Pavelescu, care a venit de la Bucureşti. Pe 26 aprilie 1991, o echipă de chirurgi talentaţi şi dornici să scrie istorie a realizat la Timişoara prima operaţie pe cord deschis. Echipa chirurgicală era condusă de prof. dr. Ilie Pavelescu şi alcătuită din Marian Gaşpar, Lucian Petrescu, Ovidiu Nuţu, Ion Ţintoiu şi Ovidiu Brânzan’, a declarat prof. univ. dr. Marian Gaşpar.

De atunci şi până astăzi, IBC Timişoara a redat speranţa la viaţă şi bucuria de a trăi la mii de pacienţi. Concomitent cu prestigiul naţional crescând, institutul şi-a câştigat şi prestigiul internaţional, numeroşi chirurgi din marile spitale ale lumii devenind colaboratori şi prieteni dragi ai specialiştilor din Timişoara. La IBC Timişoara se efectuau, până acum, până la 800 de intervenţii chirurgicale pe an. Odată cu darea în folosinţă a celui de-al treilea corp de clădire (care presupune 30 de noi locuri pentru pacienţi, două noi săli de operaţie, o nouă secţie de terapie intensivă), aici se vor opera până la 1.500 de pacienţi pe an, deoarece numărul celor care sunt trecuţi pe lista de aşteptare este mare.

Reprezentantul Ministerului Sănătăţii la evenimentul de sâmbătă de la Timişoara, dr. Florian Bodog, i-a felicitat pe chirurgii timişoreni, asigurându-i că ‘Ministerul le va sta alături prin programe şi mesajele pe care le va transmite’. AGERPRES