România trebuie să asigure acces crescut la servicii medicale de diagnostic şi tratament de egală calitate şi siguranţă şi trebuie să intensifice dezvoltarea şi implementarea de programe de prevenţie primară şi de screening pentru cancer, afirmă reprezentanţii Institutului Naţional de Sănătate Public, cu prilejul Săptămânii europene de luptă împotriva cancerului (25-31 mai).

„Cancerul este o boală cu multe faţete: medicale, sociale şi economice. Combaterea şi controlul cancerului rămâne una din cele mai intens discutate probleme de sănătate publică. Creşterea speranţei de viaţă la nivel european, progresele ştiinţifice care au transformat anumite forme de cancer dintr-o boală fatală, într-o boală cronică, nevoile de servicii de sprijin suplimentare pentru pacienţi, supravieţuitori şi familiile acestora, ridică provocări complexe. Pentru a putea răspunde acestor provocări, România trebuie să asigure acces crescut la servicii medicale de diagnostic şi tratament de egală calitate şi siguranţă şi, în egală măsură, trebuie să intensifice dezvoltarea şi implementarea de programe de prevenţie primară şi de screening pentru cancer. De aceea, direcţionarea resurselor, atât cele financiare, cât şi cele umane, trebuie să se îndrepte către acele intervenţii care şi-au dovedit eficacitatea şi cost-eficienţa, pentru a obţine un maximum de beneficii, cu minimum de riscuri”, susţine sursa citată.

Potrivit sursei citate, România a dezvoltat şi implementat programe pilot de screening pentru cancerul de col uterin, cancerul de sân şi cancerul colorectal, care vizează prioritar populaţii vulnerabile. De asemenea, prin Programul Sănătate 2021-2027, finanţat din fonduri structurale, a alocat importante resurse financiare pentru dezvoltarea infrastructurii de diagnostic şi tratament al cancerului.

„Cancerul rămâne a doua cauză de deces în Uniunea Europeană, iar estimările arată că până în anul 2035 numărul de îmbolnăviri de cancer în Uniunea Europeană va creşte cu 24%, astfel că această boală va deveni principala cauză de deces”, afirmă reprezentanţii INSP.

Principalii factori de risc care contribuie la povara globală a cancerului sunt cei comportamentali (fumatul, consumul de alcool, supraponderabilitatea şi obezitatea) şi factorii de mediu. Prevalenţa majorităţii factorilor de risc de cancer este încă ridicată, ceea ce „indică necesitatea intensificării eforturilor de prevenţie primară”. AGERPRES