Institutul Național de Sănătate Publică deschide porțile pentru a găzdui caravana de informare dedicată BPOC și Zilei Naționale fără Tutun, în zilele de 15 noiembrie 2023 (interval orar 11-17) și 16 noiembrie 2023 (09.00 – 17.00). O echipă formată din personal medical voluntar și personal de suport vor informa publicul cu privire la efectele consumului de tutun.

Respirația este o funcție uimitoare, despre care încă avem multe de descoperit. Fără să mâncăm putem rezista câteva săptămâni, fără să bem apă, câteva zile, însă fără să respirăm putem supraviețui doar câteva minute, ceea ce ne face să conștientizăm cât este de important ca procesul de respirație să se desfășoare în bune condiții, pentru că el este cel care ne ține în viață în fiecare moment.

BPOC este o afecțiune care se dezvoltă în timp și nu este complet reversibilă. Este o boală prevenibilă și tratabilă, ce afectează bronhiile (bronșita cronică), dar și plămânii (emfizem pulmonar) și face dificilă evacuarea aerului din plămâni, deoarece căile respiratorii se îngustează, determinând dificultăți de respirație, tuse cronică și expectorație. Fără tratament, BPOC determină reducerea prematură și severă a capacității respiratorii și avansează către probleme cardiace, dar și alte boli cronice (astm), ori afectare psihică (depresie), amețeală și confuzie, izolare socială. Cazurile severe necesită oxigenoterapie în mod continuu. Este o boală cu multe fețe care, pe măsură ce progresează, afectează întregul organism. BPOC nu poate fi vindecată, dar poate fi tratată pentru a reduce șansele de complicații și, în general, pentru a îmbunătăți calitatea vieții pacientului.

Cercetările recente indică faptul că BPOC rezultă dintr-o combinație de factori de risc genetici și de mediu care apar pe parcursul vieții, de aceea este importantă prevenirea apariţiei factorilor de risc, diagnosticarea precoce a bolii precum şi monitorizarea sănătății plămânilor de la dezvoltarea intrauterină până la vârsta adultă.

Dintre factorii de risc identificați pentru BPOC, menționăm:

  • fumatul sau chiar expunerea pasivă la fumul de tutun;
  • expunerea profesională la praf, fum sau substanțe chimice;
  • poluarea aerului din locuinţe (ce apare mai ales în ţările cu venituri mici şi medii și cu niveluri ridicate de expunere la fum);
  • nașterea prematură și infecțiile respiratorii frecvente sau severe în copilărie care împiedică dezvoltarea plămânilor;
  • astm apărut în copilărie;
  • o afecțiune genetică rară, numită deficit de alfa-1 antitripsină, care poate provoca BPOC la o vârstă fragedă.

La nivel național:

  • în anul 2021 au fost înregistrate 34386 cazuri noi de BPOC care au determinat o incidență prin BPOC de 183.1‰oo locuitori, acestea reprezentând 0,9% din numărul total de cazuri noi de boli ale aparatului respirator.
  • 461648 cazuri de BPOC în evidență, care au determinat o prevalență prin BPOC de 2414,0‰oo locuitori
  • 4798 decese prin BPOC, reprezentând o rată de mortalitate de 21,8‰00 locuitori. Decesele prin BPOC în anul 2021, au avut o pondere de 19,9% din numărul total de decese prin boli ale aparatului respirator și 1,4% din numărul total de decese.
  • Mortalitatea prin BPOC, este mult mai mare pentru genul masculin (30,6‰oo loc.) comparativ cu genul feminin (13,3‰00 locuitori) și față de media pe țară (21,8‰oo locuitori).

Sursa: INSP