Obezitatea a devenit în ultimii ani un motiv tot mai mare de îngrijorare pentru specialiştii în sănătate, şi nu numai, din întreaga lume, care o cataloghează drept o problemă critică de sănătate publică, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă, susţinută la Iaşi, prof. univ. dr. Cătălina Poiană, iniţiatoarea proiectului „Controlează Obezitatea”.

Preşedinte al Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti, dr. Cătălina Poiană le-a prezentat ieşenilor proiectul „Controlează Obezitatea”, care cuprinde acţiuni care vizează două direcţii: componenta de informare şi conştientizare a publicului larg în privinţa problematicii obezităţii la nivel general şi o componentă de educaţie medicală adresată profesioniştilor din sănătate implicaţi în managementul persoanelor cu obezitate.

Potrivit acesteia, proiectul se derulează pe parcursul anului 2024 la nivel naţional în marile centre universitare de medicină: Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Târgu Mureş, Oradea, Craiova, Cluj-Napoca, Sibiu.

„‘Controlează Obezitatea’ este o iniţiativă care îşi propune să tragă un semnal de alarmă cu privire la provocările generate de această „epidemie” de obezitate, care riscă să devină una dintre cele mai critice probleme de sănătate publică la nivel global. Obezitatea este o afecţiune şi trebuie tratată în consecinţă. Vorbim de o problemă medicală care este, pe de-o parte, un factor de risc major pentru multe boli cronice netransmisibile, dar şi un factor agravant pentru anumite afecţiuni. Prin această iniţiativă ne propunem să realizăm o informare şi conştientizare amplă în rândul publicului larg cu privire la problemele legate de obezitate şi consecinţele acesteia asupra sănătăţii. În acelaşi timp, ne dorim să aducem mai aproape de comunitatea medicală informaţii relevante şi actuale despre obezitate şi importanţa unei abordări multidisciplinare în gestionarea acestei afecţiuni”, a declarat presei Cătălina Poiană.

Chirurg de profesie, rectorul UMF Iaşi, Viorel Scripcariu, a declarat: „La nivelul UE obezitatea a fost recunoscută ca boală, mai ales pentru că de cele mai multe ori este percepută ca o consecinţă a unei diete dezechilibrate şi a sedentarismului. Ca o serie de alte afecţiuni, obezitatea poate fi prevenită. Aşadar, prevenţia este foarte importantă. Chirurg fiind, consider că decât să sacrifici un organ printr-o intervenţie chirurgicală laborioasă, cum este chirurgia bariatrică, este mai bine să previi această afecţiune, printr-o conştientizare a existenţei ei şi prin faptul că există o serie de modificări importante care pot fi instituite odată cu un comportament adecvat sau modul de viaţă, mai ales cel al tinerilor”.

Este ştiut faptul că obezitatea poate fi asociată cu numeroase alte afecţiuni, una dintre acestea fiind din patologia cardiovasculară.

„Campaniile de conştientizare a obezităţii sunt foarte importante pentru populaţie. De aceea sunt importante programele derulate pe termen lung. Aceste programe trebuie să aibă finanţare adecvată. Aşa cum s-a dovedit şi la nivel internaţional, cum este, spre exemplu, programul Karelia, din Finlanda, care a dus la redus mortalitatea cu 20% în cazul bolilor cardiovasculare. Obezitatea este un factor de risc inclusiv pentru patologia cardiovasculară. Bolile cardiovasculare, dislipidemiile fac parte din evenimentele cardiovasculare majore. Am constatat recent la persoane tinere care vin în recuperare medicale, de 35-40 de ani, după infarct miocardic, că suferă de obezitate. Să nu uităm că arteroscleroza, care este declanşată şi întâlnită la persoane cu obezitate, duce la evenimente cardiovasculare majore. De aceea cu toţii trebuie să facem ceva”, a subliniat prof. univ. dr. Florin Mitu, şeful Clinicii de Cardiologie din cadrul Spitalului de Recuperare din Iaşi.

Potrivit specialiştilor, până în 2035 se aşteaptă o creştere accelerată a cazurilor de persoane cu suprapondere şi obezitate.

Estimările din ediţia 2024 a World Obesity Atlas arată că peste 3,3 miliarde de oameni ar putea ajunge să sufere de aceste probleme de sănătate în 2035, comparativ cu 2,2 miliarde în anul 2025.

În ceea ce priveşte exclusiv obezitatea, evaluările specialiştilor aşteaptă o creştere a numărului de cazuri în rândul adulţilor de la 0,8 miliarde în 2020 la 1,5 miliarde până în 2035.

Aceleaşi date arată că incidenţa globală a obezităţii în rândul copiilor şi tinerilor cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani va creşte de la 175 de milioane de cazuri, cât erau în 2020, la 380 de milioane de cazuri până în 2035.

„Vorbim de o reală epidemie de obezitate în rândul copiilor, un factor de risc pentru sănătatea adultului. Obezitatea este punctul de plecare silenţios al altor afecţiuni, fie că vorbim de ficatul gras nonalcoolic, fie că vorbim de pandemia de diabetici cu imunorezistenţă, de afecţiunile vasculare, patologia endocrină, patologia pneumologică, o altă realitate pe care o trăiesc aceşti copii. Este la fel de important, ca medici pediatri, să ne alăturăm acestui efort de a preveni obezitatea. Cea mai bună metodă de tratament este prevenţia. Dar ca să o prevenim trebuie să identificăm factorii de risc încă din perioada sarcinii. De aceea este nevoie de educaţie în şcoală, pentru mamele de mâine. Avem nevoie de mame educate, astfel încât ulterior să dezvolte în familie un cult pentru stilul de viaţă sănătos, fie că vorbim de alimentaţie, promovarea stilului de viaţă sănătos sau de respectarea orelor de somn. Respectarea orelor de somn reprezintă scăderea riscului de stres şi astfel putem ajunge la un status emoţional corect”, a declarat prof. univ. Laura Trandafir, şef Secţie gastroenterologie din cadrul Spitalului pentru Copii „Sf. Maria” Iaşi.

Conform statisticilor, România se află în faţa unei epidemii de obezitate. Astfel, 35% dintre adulţi vor suferi de obezitate până în 2035, în lipsa unor măsuri coordonate care să lupte împotriva acestui „flagel”. Însă proiecţiile specialiştilor confirmă trendul de creştere a incidenţei obezităţii la nivel mondial şi în România. Se preconizează că peste 40% dintre bărbaţii adulţi şi peste 30% dintre femeile adulte vor suferi de obezitate în 2035.

Dacă rata de creştere anuală a obezităţii la categoria de populaţie adultă se situează la 2,1% (în intervalul 2020-2035), în ceea ce priveşte obezitatea în rândul copiilor situaţia poate fi descrisă drept alarmantă, având în vedere că se estimează o rată de creştere anuală de 5,6%, mai mult decât dublu faţă de adulţi.

Pe lângă multiplele implicaţii în sănătatea individului, obezitatea înseamnă şi o povară economică, prin prisma impactului pe care îl generează în societate.

Potrivit World Obesity Atlas, până în 2035, doar impactul economic generat de cazurile de suprapondere şi obezitate ar putea reprezenta 3,6% din Produsul Intern Brut al României, un procentaj foarte mare, mai ales dacă îl comparăm cu alocările actuale din bugetul de stat pe domenii prioritare, cum ar fi sănătatea sau educaţia. AGERPRES