Un studiu recent, publicat în JAMA Network Open, a investigat modul în care infecțiile frecvente din copilăria timpurie influențează probabilitatea de a suferi infecții severe și necesitatea tratamentelor cu antibiotice mai târziu în copilărie. Cercetătorii din Danemarca au urmărit episoadele de infecție de la naștere până la vârsta de trei ani și impactul asupra rezultatelor sănătății până la vârsta de 10 sau 13 ani, oferind perspective valoroase pentru îngrijirea pediatrică.

Context

Infecțiile din timpul copilăriei afectează în mod semnificativ sănătatea și dezvoltarea și contribuie la morbiditate și mortalitate ridicată la nivel global. Infecțiile frecvente în primii ani de viață pot predispune copiii la afecțiuni cronice, precum astmul, alergiile, tulburările metabolice și infecțiile recurente severe. Mai mult, factorii sociali și de mediu, inclusiv locuirea în mediul urban, fumatul matern și frecventarea creșelor, influențează rata infecțiilor.

Povara mare a infecțiilor respiratorii: răceala a fost cea mai frecventă infecție timpurie, reprezentând o medie de 12,3 episoade per copil în perioada cuprinsă de la naștere până la vârsta de trei ani, evidențiind predominanța bolilor respiratorii în modelarea riscurilor de sănătate pe termen lung.

Infecțiile respiratorii sunt cele mai frecvente în copilărie și pot duce la probleme pulmonare pe termen lung; de asemenea bolile gastrointestinale și febrile sunt răspândite în rândul copiilor. Cercetările anterioare au evidențiat asocieri între povara infecțiilor și utilizarea antibioticelor, dar lipsesc studiile longitudinale care să detalieze modul în care frecvența infecțiilor afectează sănătatea pe termen lung.

 

Continuarea materialului pe platforma AntibioticeleMileniuluiTrei.ro