În România sunt diagnosticate peste 70.000 de persoane cu boala Parkinson, însă numărul real al bolnavilor este mult mai mare, a subliniat joi prof. dr. Ovidiu Băjenaru, preşedintele Societăţii Române de Neurologie, într-o conferinţă de presă de lansare a campaniei pan-europene „Viaţa cu Parkinson. Simptome nonmotorii”, iniţiată de Asociaţia Europeană pentru Boala Parkinson.
De asemenea, lipsa unui test clinic concludent şi reticenţa pacienţilor de a se prezenta la consultaţii fac ca boala Parkinson să fie diagnosticată tardiv, au avertizat specialiştii. Astfel, aproximativ jumătate dintre pacienţii care încep din timp tratamentul medicamentos nu prezintă incapacităţi majore la zece ani după debutul bolii.
De aceea diagnosticarea şi tratarea în timp util pot duce pe lângă salvarea unor ani buni de viaţă activă pentru pacienţi şi pentru familiile acestora şi la o scădere a cheltuielilor de tratament. Conform studiului EuroPa desfăşurat la nivel european, costul anual generat de un bolnav de Parkinson oscilează între 5.240 euro şi 19.620 euro, iar teoretic pentru cei 70.000 de bolnavi din România cheltuielile anuale se situează între 350 milioane euro şi 1,3 miliarde euro. Prof. dr. Ovidiu Băjenaru a subliniat că boala începe să se manifeste începând de la vârsta de 50-55-65 de ani. În ceea ce priveşte simptomele, acestea sunt diferite pentru fiecare persoană. Ele pot varia pentru fiecare persoană de la zi la zi, de la oră la oră şi chiar de la minut la minut.
Principalele simptome motorii fizice sunt: rigiditatea musculară, bradikinezia, care este un simptom ce îngreunează iniţierea mişcărilor producând dificultate în realizarea de sarcini motorii precise, echilibrul şi poziţia corpului se pot deteriora şi se constată şi o diminuare progresivă a dimensiunii literelor în timpul scrisului, a explicat prof. dr. Ovidiu Băjenaru. El a adăugat că tremurul nu este neapărat specific Parkinsonului, acesta este diagnosticat greşit. În cazul bolii Parkinson acesta este absent în repaos şi mai evident în efectuarea unor activităţi.
Legat de eventuale studii tehnice, în România acestea nu există. Sunt greu de realizat fiind costisitoare, dar estimările arată că avem de la 110 la 120 de bolnavi la suta de mii de locuitori, a subliniat prof. dr. Ovidiu Băjenaru. În ţara noastră există două centre unde sunt trataţi bolnavi cu Parkinson: la Spitalul Clinic Universitar şi la Spitalul Clinic Bagdasar-Arseni. Tratamentul în ultimii ani s-a dezvoltat rapid, în prezent la noi în ţară se face cu medicamente generice, dar şi utilizând tratamente chirurgicale precum stimularea profundă a creierului. Sunt folosite şi metode chirurgicale şi terapii genetice aflate în curs de dezvoltare, iar în viitor posibilităţile de tratare a bolii vor fi din ce în ce mai eficiente.
De asemenea, Luminiţa Gheorghiu, de la Comitetul pentru egalitate de şanse, a făcut referire la necesitatea unei legislaţii cu privire la aceşti bolnavi şi a evidenţiat câteva din greutăţile cu care se confruntă persoanele cu nevoi speciale, una dintre cele mai mari fiind aceea că nu-şi găsesc de lucru. Campania lansată joi îşi propune să tragă un semnal de alarmă cu privire la problematica legată de boala Parkinson. Aceasta se va face prin difuzarea în rândul publicului larg a informaţiilor despre această maladie pentru a da o şansă persoanelor afectate. AGERPRES