Ieşenii şi-au făcut teste medicale pentru a afla dacă au intoleranţă la gluten şi dacă ar putea suferi de boala celiacă, ei fiind testaţi şi diagnosticaţi gratuit în cadrul unei caravane naţionale de informare şi testare organizată de Asociaţia Română pentru Intoleranţă la Gluten.

După ce, marţi, a debutat la Craiova, caravana, care face parte din campania „România fără gluten”, a ajuns în cursul zilei de joi la Iaşi. Caravana este o premieră la nivel naţional şi îşi propune diagnosticarea celor care ar putea suferi de boala celiacă, oferirea de informaţii persoanelor care se confruntă cu această afecţiune şi, totodată, organizarea unui curs autorizat de educaţie medicală continuă celor care activează în domeniu.

„Caravana naţională (…) îşi doreşte să ajute la creşterea conştientizării în România despre boala celiacă. În paralel cu caravana şi testarea pe care o desfăşurăm acum, Centrul de Management pentru Boală Celiacă susţine un curs de perfecţionare pentru medicii din Iaşi, şi îi învaţă să recunoască simptomatologia, să recomande analizele corecte pentru un diagnostic corect pus. Caravana va ajunge în nouă oraşe. Marţi am fost la Craiova, după Iaşi vom merge la Galaţi şi Constanţa, iar la sfârşitul lunii august pornim în zona de nord, nord-vest a ţării”, a declarat vicepreşedintele Asociaţiei Române pentru Intoleranţă la Gluten (ARIG), Angela Stănescu.

Statisticile arată că intoleranţa la gluten este subdiagnosticată, una din cauze fiind faptul că simptomele pot fi confundate uşor cu cele specifice altor afecţiuni autoimune. În lipsa tratamentului, boala poate duce la complicaţii grave şi chiar la deces.

„Încercăm să creăm o interfaţă între medicina teritorială şi centrele universitare, inclusiv Bucureşti. Încercăm să creăm o reţea de diagnostic pe partea profesioniştilor. În ceea ce îi priveşte pe pacienţi, încercăm să îi aducem la zi cu afecţiunile aduse de gluten, care sunt foarte multe. Dieta fără gluten este la modă, ea nu întotdeauna are indicaţie medicală, şi cred că cel mai important este să diferenţiem indicaţia medicală de opţiunea personală. Se poate ţine dietă cu orice, dar trebuie să ştii de ce. Această caravană este un feedback al nostru la nevoia pe care am sesizat-o atât din partea populaţiei, cât şi din partea profesioniştilor”, a declarat Alina Popp, medic specialist gastroenterolog pediatru, director al Centrului de Management pentru Boală Celiacă.

Conform estimărilor specialiştilor, între 250.000 şi un milion de persoane din România suferă de boala celiacă şi de alte afecţiuni induse de gluten. „Dacă acum şapte ani se întâlneau 20 de cazuri noi pe an într-o clinică, acum acest număr îl întâlnim în primele trei luni ale anului. Aş spune că e mult. În centrele universitare se concentrează cele mai multe astfel de diagnostice. (…) La nivel de ţară cred că numărul s-a dublat faţă de acum 10 ani”, a declarat Alina Popp.

În paralel cu testarea şi informarea populaţiei privind boala celiacă, în cadrul caravanei a fost organizat şi cursul de educaţie medicală continuă „Afecţiuni induse de gluten: prevenţie, diagnostic şi urmărire”.

Boala celiacă este o boală autoimună cauzată de ingestia de gluten la persoanele predispuse genetic. O astfel de afecţiune poate să debuteze la orice vârstă, ea fiind declanşată de glutenul din grâu, orz şi secară. Intoleranţa la gluten poate duce la leziuni la nivelul intestinului subţire, care nu mai poate digera alimentele şi instalează malabsorbţia.

„Intoleranţa la gluten este o ‘umbrelă’ care implică mai multe afecţiuni. Cea mai complicată dintre toate este boala celiacă. Ea este acea boală autoimună, nu este o boală care vine şi pleacă ca în alte cazuri de intoleranţă la gluten. Boala celiacă face parte dintr-o familie foarte mare de boli autoimune şi are simptome diverse: tulburări digestive, anemie feriptivă, statură mică, neuropatie periferică, osteoporoză precoce. În copilăria mică, la copilul sub 3 ani, boala e destul de ‘zgomotoasă’: copilul are diaree, are burtica mare, devine apatic, nu se mai joacă, sau are o stare de irascibilitate, nu mai creşte. În varianta unui copil mai mare aceste simptome se mai estompează. El poate să aibă anemie, să îi tot administrezi fier şi să nu mai treacă. Dacă devine mare poate trece în extrema cealaltă, să fie constipat, să nu mai aibă răbdare să stea la şcoală şi să te cheme doamna să-ţi spună că are deficit de atenţie, nu mă mai înţeleg cu el, poate să aibă somnul agitat, nu mai are randament şcolar. Adică i se schimbă starea sau pur şi simplu nu mai creşte. Deoarece simptomele sunt complexe, nespecifice, afecţiunea este dificil de diagnosticat şi pot fi confundate cu cele ale altor afecţiuni. Trebuie să luăm act de acest fenomen şi să diagnosticăm corect şi la timp copiii. Nu trebuie uitaţi şi adulţii. Orice caz diagnosticat la vârsta de adult poate fi un caz ratat în copilărie. Poate fi, pentru că boala poate apărea la orice vârstă”, a mai declarat Alina Popp. AGERPRES