Unu din patru români suferă de hipertensiune arterială, potrivit ultimului studiu SEPHAR, conform specialiştilor afecţiunea reprezentând o adevărată problemă de sănătate publică în România.
Prof. dr. Eduard Apetrei de la Societatea Română de Hipertensiune a declarat vineri, la Cursul naţional de management al bolnavului hipertensiv – Actualităţi în diagnostic şi tratament, că 40% dintre persoanele până în 40 de ani suferă de hipertensiune, procentul creşte la cei cu vârste de 50 – 60 de ani la 50 – 60%, iar la oamenii peste 70 de ani din 10 persoane 8 au hipertensiune. Între cauzele care duc la această afecţiune, prof. dr. Eduard Apetrei a menţionat alimentaţia, lipsa de mişcare, lipsa controlului sănătăţii, iar la persoanele în vârstă riscul este datorat vârstei.
El a spus că bărbaţii au mai frecvent hipertensiune decât femeile, de asemenea riscul este mai mare la persoanele care au avut în familie hipertensivi. Medicul a făcut referire la faptul că foarte puţini din cei care au hipertensiune sunt trataţi, aproximativ 18 – 20%. De multe ori tratamentul nu este făcut corect, pacienţii nu îşi iau medicamentaţia la timp, iar unii chiar nu îl procură din lipsa banilor. Hipertensiunea este o afecţiune foarte gravă care apare la diabetici, la cei cu dislipidemii, este în directă legătură cu boala cerebro-vasculară.
Prof. dr. Eduard Apetrei a arătat că unele medicamente pentru hipertensiune duc la glicemie crescută, altele care sunt utilizate de diabetici afectează rinichii şi de aceea trebuie foarte bine analizat întreg tratamentul. Privitor la valorile normale ale tensiunii, prof. Apetrei a spus că valorile normale sunt între 140 şi 90, la peste 70 de ani – 150, iar la diabetici trebuie să fie de 135.
La rândul său, prof. dr. Maria Dorobanţu, preşedintele Societăţii Române de Hipertensiune, a afirmat că hipertensiunea arterială este o adevărată problemă de sănătate publică şi specialiştii în domeniu trebuie să se implice activ, în număr cât mai mare, pentru găsirea unor soluţii de management eficient al acestei afecţiuni, care trebuie să presupună prevenţie, diagnostic precoce şi tratament eficient.
Referindu-se la ultimul studiu SEPHAR, preşedintele Societăţii Române de Hipertensiune a punctat că în comparaţie cu 2005 se face un control mai bun al hipertensiunii, dar ceea ce îngrijorează este faptul că au crescut o serie de alte valori, precum glicemia, lipidele, acidul uric, ori toate acestea ţin de modul de viaţă al fiecărui om.
Privitor la accesul la medicamente al pacienţilor, prof. dr. Maria Dorobanţu a menţionat că tratamentul nu e gratuit, dar sunt multe generice accesibile. „Noi ne-am dori să fie tratamentul rambursat în proporţie mai mare, în ideea de prevenţie”, a afirmat prof. dr. Maria Dorobanţu. Ea recomandă ca cei cu hipertensiune să îşi urmeze tratamentul, să meargă la control, pentru că dacă nu înţeleg importanţa tratamentului pot ajunge la accident vascular cerebral, care are o frecvenţă de patru ori mai mare la cei cu hipertensiune. Aceasta a adăugat că nu există un medicament ideal în niciun domeniu, dar ideea de combinaţie de două medicamente pentru hipertensiune e mai bună.
Medicul recomandă ca persoanele care suferă de hipertensiune să reducă sarea, să facă mişcare, să consume alimente indicate şi să îşi urmeze tratamentul.
Societatea Română de Hipertensiune a lansat vineri Cursul naţional de management al bolnavului hipertensiv – actualităţi în diagnostic şi tratament dedicat informării medicilor cu privire la cele mai noi date despre diagnosticarea şi tratamentul corect al hipertensiunii arteriale.
Aflat la a doua ediţie, cursul abordează problematica hipertensiunii arteriale în directă legătură cu diabetul zaharat, boala cerebro-vasculară sau sarcina, precum şi tehnicile actuale de măsurare a tensiunii arteriale şi semnificaţia variabilităţii acesteia.
Printre specialiştii care au prezentat lucrări în cadrul cursului s-au aflat prof. dr. Eduard Apetrei, prof. dr. Maria Dorobanţu, prof. dr. Ion Bruckner, prof. dr. Marius Vintilă, prof. dr. Mircea Penescu, conf. dr. Cristian Serafinceanu, conf. dr. Cristina Tiu, prof. dr. Daniela Bartoş şi prof. dr. Mircea Cinteză. AGERPRES