Tema infecțiilor nosocomiale și gestionarea eficientă a potențialelor focare de infecție se dovedește a fi extrem de vulnerabilă și poate căpăta dimensiuni tragice.S-au schimbat multe lucruri în gestionarea infecțiilor asociate asistenței medicale, începând cu nivelul de conștientizarea a importanței acestor aspecte în procesul de infectare, fie că vorbim de infecții intra-spitalicești, dar mai cu seamă a infectării cu virusul SARS COV-2 / COVID 19, consideră Graziela Achim, Managerul Spitalului Municipal din Orăștie.

A crescut gradul de conștientizare din partea personalului medical a importanței respectării celor mai simple reguli, precum spălatul mâinilor și utilizarea dezinfectanților. Aceste măsuri erau importante și înainte, însă tratarea uneori cu superficialitate a regulilor putea crește riscul de expunere la infecții.

Managerul Graziela Achim vorbește despre însușirea cu mai multă aplecare de către personalul medical a măsurilor de dezinfecție și creșterea seriozității cu care sunt utilizate circuitele. ”Ambele elemente au suferit schimbări în sens pozitiv. Dacă înainte erau scăpări asupra practicilor de utilizare a dezinfectanților și a mănușilor și schimbarea lor la fiecare pacient, acum, aceste reguli sunt respectate cu maximă strictețe. În rest, gestionarea infecțiilor intraspitalicești și înainte de pandemie privită ca o situație care odată identificată se raporta și se luau măsuri de remediere, fără a fi „ascunsă sub preș”, continuă Managerul Spitalului Municipal din Orăștie.

”Pandemia ne-a învățat că este necesar să fim pregătiți pentru orice tip de dezastre, că este nevoie de atenție la dotare și echipare și un sistem performant de gestionare a stocurilor, alături de necesitatea identificării unei forme de monitorizare concretă a infecțiilor intraspitalicești, măsurabilă și cu aplicabilitate în funcție de categoriile de risc și de specialitate”, este de părere Graziela Achim.

 

Am avut serioase situații de acutizare a unor cazuri cronice

Spitalul Municipal din Orăștie a îndeplinit în timpul pandemiei rolul de spital suport, iar din acest punct de vedere medicii de aici nu au întâlnit cazuri deosebite, mai ales că, neavând în structura spitalului linie de gardă de terapie intensivă, cazurile care necesitau aceaste servicii erau transferate. Fluctuațiile în numărul de cazuri au fost înregistrate mai ales în Compartimentul de primire-urgențe, unde s-a identificat o scădere accentuată a numărului de cazuri, care până la acest moment era foarte mare.

”Ne-am confruntat cu situații de acutizare a unor cazuri cronice. De teama infectării cu acest virus periculos pacienții cronici au ales să stea departe de spitale, lucru care înainte nu s-ar fi întâmplat, iar în cazul multora dintre ei problemele medicale s-au agravat, fiind tot mai dificil de intervenit. La nivelul județului Hunedoara am avut peste 600 de pacienți infectați cu Covid-19, iar cca 15% dintre aceștia s-au prezentat în structura de urgență a Spitalului Municipal Orăștie, o parte dintre aceștia fiind și tratați și externați ca fiind vindecați în spitalul nostru. Un lucru de menționat în categoria situațiilor aparte a fost faptul că pacienți cu vârsta de peste 70-80 ani au fost tratați și externați din spitalul nostru” ne-a prezentat managerul Spitalului din Oraștie situația din perioada crizei Covid-19.

 

Cum ne pregătim pentru un nou val al pandemiei Covid -19

”Sunt lucruri care trebuie îmbunătățite și pentru care lucrăm în acest moment la un proiect de finanțare în vederea „Creșterii capacității de gestionare a luptei împotriva COVID-19”. A funcționat foarte bine comunicarea și identificarea imediată a situațiilor de infectare în rândul personalului. A funcționat, și se respectă și în acest moment, circuitul stabilit pentru fiecare categorie de pacienți” ne descrie Graziela Achim experiențele din spitalul pe care îl conduce.

Una dintre problemele pe care le-au identificat specialiștii din Spitalul Orăștie este faptul că nu a fost foarte bine conștientizat riscul de infectare în rândul angajaților și importanța utilizării formelor minime de protecție. Un lucru important și care a funcționat este principiul de a fi imediat raportate astfel de situații de infecții și identificarea de noi proceduri de lucru care să conducă la o îmbunătățire continuă a procesului de lucru.

”Trebuie îmbunătățită și zona de triaj a Spitalului Municipal din Orăștie și procedura în sine, pentru că ceea ce există acum este o soluție de criză, dar care nu poate rămâne ca formă permanentă. Lucrăm la crearea unei zone de triaj care să corespundă cât mai bine nevoilor, să permită identificarea precoce și izolarea imediată în zone dedicate” continuă Managerul Spitalului Municipal din Orăștie descrierea acțiunilor viitoare pe care le vor implementa pentru pregătirea unui nou episod pandemic.

 

O posibilă soluție: Pregătirea continuă a personalului medical printr-un program național cu finanțare europeană

Conștientizarea utilizării corecte a metodelor de dezinfecție și a materialelor de protecție sunt două dintre elementele care necesită o îmbunătățire continuă.

”Pregătirea continuă a personalului medical din toate zonele de competență, inclusiv pentru situațiile de dezastre fizico-chimice/biologice sau a dezastrelor naturale (seisme), reprezintă un punct extrem de important și pentru care este necesară stabilirea unei politici la nivel național, pentru care ar putea fi identificată o oportunitate de finanțare europeană în acest sens. Crearea unui centru național de pregătire a întregului personal medical (pregătire psihologică, fizică și profesională) consider că este un element de importanță strategică în astfel de situații, iar abandonul în situații de criză, ar putea fi evitat în totalitate sau într-o proporție destul de mare” propune managerul Graziela Achim.

 

Context

Nivelurile actuale de rezistență antimicrobiană (AMR) în România reprezintă un motiv serios de îngrijorare. European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC) a concluzionat, după vizita din România, realizată în martie 2017, că nivelurile de rezistență antimicrobiană locale sunt îngrijorătoare, fiind mai mari, comparativ cu majoritatea țărilor din UE.

Potrivit specialiștilor, câțiva factori contribuie la situația actuală: consum mare de antibiotice, datorat, în mare parte, prescrierii necorespunzătoare, faptul că există limitări, în ceea ce privește infrastructura din spitale, și o lipsă de competențe cheie, în rândul personalului medical și lipsa monitorizării: câţi pacienţi mor, exact, din cauza infecţiilor nosocomiale. În plus, România nu are date solide despre ratele AMR, infecțiile asociate asistenței medicale (HAI) și consumul de antimicrobiene, la nivel local, pentru a realiza ghidurile de tratament potrivite și pentru a obține o utilizare prudentă a antibioticelor și măsuri de prevenire și control a infecțiilor nosocomiale (IPC).