ritli_ladislau2.jpgGala Medica Academica, eveniment organizat de Tarus Media, sub egida Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, a decernat joi seară premiile pentru excelenţă. Prin această Gală s-a dorit să se răsplătească personalităţi din domeniul medicinii, cercetători, asociaţii de pacienţi şi tinere talente.

În cadrul celei de-a treia ediţii a Galei au fost acordate zece premii, desemnate de un juriu prezidat de prof. dr. Victor Voicu. Ministrul sănătăţii, Ladislau Ritli, a primit premiul pentru „Cel mai bun comunicator din domeniul sănătăţii”. Ladislau Ritli a spus cu acest prilej că atât timp cât va ocupa funcţia de ministru, în cadrul instituţiei va domina raţionamentul medical.

Dr. Raed Arafat, subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii, creatorul Serviciului SMURD, a primit premiul Medica Academica pentru strategii şi viziune în sănătate. „Sistemul de urgenţă din România a devenit un exemplu la nivel european. Acest premiu se datorează şi oamenilor care au sprijinit strategia şi viziunea şi le-au făcut să fie realizabile. Ca şi concept şi mod de lucru, sistemul nostru de urgenţă este perfectibil. Aşadar, pe viitor ne vom concentra asupra sistemului aerian de salvare, asupra aspectelor legate de unităţile de primiri urgenţe, dar şi asupra pregătirii resurselor umane, urmând să deschidem centre de training în acest scop”, a spus dr. Raed Arafat.

Premiul „Dan Setlacec”, acordat de Academia Oamenilor de Ştiinţă din România şi Medica Academica pentru „Cea mai bună realizare în chirurgie” a revenit medicului chirurg Victor Tomulescu.
„Acest premiu este asociat cu numele unei persoane căreia îi datorăm imens – profesorul Dan Setlacec şi se acordă unui medic format în Clinica de Chirurgie cu acelaşi nume din cadrul Spitalului Fundeni care a realizat prima experienţă clinică din România publicată în prestigiosul jurnal Anals of Surgery”, a spus prof. dr. Irinel Popescu la înmânarea premiului.

Medica Academica a acordat două premii pentru întreaga activitate, academicianului Leon Dănăilă şi medicului Virgil Răzeşu. Premiul Medica Academica de excelenţă pentru „Leadership – inovaţie şi progres”, a revenit lui Regis Lhomme, director general al Amgen România şi preşedinte al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM). Acesta a declarat cu acest prilej: „Sănătatea este unul dintre elementele esenţiale pentru cetăţeni, alături de educaţie şi siguranţă şi trebuie percepută ca o investiţie pentru ţară, nu ca un cost”.

Fundaţia „Nicolae Cajal” a acordat premiul pentru cea mai bună realizare în domeniul cercetării fundamentale în medicină, care a revenit dr. farm. Flavian Rădulescu. Dr. Rodica Tănăsescu, preşedinta Societăţii Naţionale a Medicilor de Familie, şi Oana Bornaz au primit premiu pentru portalul de educaţie medicală continuă www.formaremedicala.ro.

Fundaţia Gerota şi medical student.ro au acordat premiul pentru implicare activă în proiecte educaţionale studenţeşti şi de cercetare ştiinţifică, lui Ştefan Claudiu Mirescu. Premiul Vox Patientis – pentru cea mai activă Asociaţie de pacienţi a revenit Doricăi Dan, preşedinta Asociaţiei pentru Boli Rare. Medica Academica a acordat un premiu pentru management performant lui Nicolae Marcu, directorul executiv Medlife, şi pentru carte medicală conferit prof. dr. Alexandru Ciurea.

Invitat special, actorul Dan Puric a vorbit publicului despre „Conştiinţa medicală”. „Dumneavoastră sunteţi cei care nu aţi dezertat de pe acest front unde mai mult se moare decât se trăieşte. În România este mai greu să fii medic decât pacient. Provin dintr-o familie de medici şi cunosc bine această lume”, a spus Dan Puric. În opinia sa numai conştiinţa medicală poate „igieniza această ţară” care trebuie să păzească mai mult decât spitalul. Lui Dan Puric i-a fost conferit, în cadrul Galei, Premiul Special.

Cu prilejul ceremoniei de decernare a premiilor de excelenţă participanţii au putut admira, în cadrul unei prezentări de modă, creaţiile vestimentare ale Cosminei Englizian, precum şi o miniexpoziţie cu tablouri realizate în tabăra de pictură de la Cârnic, masivul Retezat, de către studenţi şi profesori ai facultăţilor de artă din Iaşi şi Chişinău. AGERPRES