Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC) îi cere printr-o scrisoare ministrului Sănătăţii să-şi revizuiască intenţiile declarate cu ocazia vizitei la Institutul Oncologic ‘Dr. Ion Chiricuţă’ din Cluj-Napoca.
Reprezentanţii federaţiei spun că ministrul Sănătăţii, Ladislau Ritli, anunţa că instituţia pe care o conduce va aplica, în baza raportului realizat de specialiştii institutului britanic NICE (National Institute for Health and Clinical Excellence), începând cu jumătatea lunii aprilie, primele măsuri care vizează pachetul de servicii de bază revizuit – însă fără ca respectivele măsuri să fie supuse unei dezbateri publice la care să fie invitate părţile interesate.
În declaraţiile făcute la Cluj-Napoca, ministrul Ritli a menţionat o anume ‘raţionalizare’ a consumului de medicamente, precizând că scopul este ‘o eliminare a anomaliilor existente în sistemul de decontare’. „În absenţa unei transparenţe decizionale şi a unei dezbateri publice, aceste remarci ale ministrului Ritli pot fi interpretate aleator şi arbitrar , urmând ca atât medicii cât, mai ales, pacienţii – beneficiarii programului – să fie puşi, la jumătatea lunii aprilie, în fata unui fapt împlinit, în defavoarea lor”, afirmă sursa citată.
Referitor la raportul NICE, FABC a constatat câteva „anomalii” pe care doreşte să le pună în vedere decidenţilor. Una dintre ele priveşte medicamentele cu raport cost-eficienţă neevaluat încă de autorităţi (Avastin, Sorafenib, Cetuximab, eritropoietine, insuline, somatotropin). În Marea Britanie s-a constituit un fond special pentru plata tratamentului persoanelor cu cancer (The Cancer Drugs Fund) folosit în cazul moleculelor care nu sunt cost-eficiente din punctul de vedere al evaluării NICE. În acelaşi context, precizează sursa, în alte state ale Uniunii Europene (Austria, Franţa, Germania sau Italia, inclusiv în Marea Britanie, ţara de unde vin experţii NICE – prin fondul amintit), plata acestor molecule este rambursată. Reprezentanţii FABC spun că interesul este ca şi pacienţii din România să beneficieze de aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi pacienţi din Uniunea Europeană, inclusiv în privinţa medicaţiilor inovatoare. În evaluarea sa, raportul NICE a folosit drept măsură comparativă sistemul aplicat în Australia, arată reprezentanţii FABC.
Prin mecanismul de clawback instituit de Ministerul Sănătăţii şi impus companiilor farmaceutice, acestora din urmă le revine sarcina de a achita orice depăşire de buget. Prin urmare, bugetul public nu este afectat de costurile suplimentare ale tratamentelor, evidenţiază FABC. Oricum, preţurile practicate în România sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană, fapt ce favorizează exporturile paralele de medicamente în detrimentul pacienţilor. În absenţa unui mecanism legislativ care să împiedice acest fenomen, reducerile suplimentare de preţuri îl vor agrava, consecinţele fiind absenţa medicamentelor de pe piaţă sau chiar retragerea lor de către producători. O altă observaţie a FABC se referă la evaluările suplimentare recomandate de raportul NICE pentru medicamentele şi indicaţiile care au primit deja recomandare pozitivă din partea Comisiei de Transparenţă a Ministerului Sănătăţii.
FABC subliniază că pacienţii oncologici sunt într-o disperată bătălie cu timpul, boala lor progresând implacabil în aşteptarea unor avize şi semnături. Dezbaterea publică a raportului NICE este cu atât mai necesară cu cât documentul conţine o serie de erori. Una dintre ele, observată la simpla lectură de FABC, se referă la un produs care, altfel decât au notat în raport specialiştii NICE, este înregistrat în Uniunea Europeană pentru indicaţia menţionată şi nu este off-label, se susţine în scrisoare. „Suntem surprinşi de intenţia – exprimată de ministrul Ritli – de a raţionaliza consumul de medicamente.
În limba română, raţionalizarea înseamnă reducerea la minim a cantităţii oferite, ceea ce, în cazul bolnavilor de cancer, echivalează cu o crimă. Pacienţii oncologici – iar domnul ministru Ritli ştie prea bine, fiind medic oncolog – au nevoie de medicaţia prescrisă conform cu stadiul bolii, la termenele prescrise, nu de procente şi firimituri şi nici doar atunci când exerciţiul bugetar o permite. Zilele trăite de un pacient nu pot fi subiectul unor târguieli între diversele departamente guvernamentale sau între contabilii Executivului şi cei ai creditorilor României”, se afirmă în scrisoare. AGERPRES
