Frank Lichtenberg.jpgProf. Frank Lichtenberg, de la Universitatea Columbia din New York, a subliniat miercuri în conferinţă de presă că după rezolvarea problemelor legate de igienă din prima parte a secolului al XX-lea, se poate atribui creşterea speranţei de viaţă la naştere din ultimii 40 de ani, medicamentelor inovative.

Astfel, începând cu anul 1960, populaţia statelor din OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) trăieşte cu până la 10 ani mai mult decât în perioadele anterioare, acest lucru fiind datorat în mare parte noilor tratamente puse pe piaţă. În Germania, spre exemplu, speranţa de viaţă la naştere a crescut cu 1,4 ani în perioada 2001-2007. Aproape o treime din această creştere (0,45 ani sau 32%) s-a datorat faptului că medicamentele noi, inovative au luat locul celor vechi.

Pentru fiecare an de viaţă câştigat prin introducerea noilor medicamente se economisesc astfel aproximativ 11.600 euro, a subliniat prof. Lichtenberg. În Canada, introducerea noilor tratamente în ultimii 30 de ani a redus riscul mortalităţii cu peste 51% la nivelul populaţiei per total. De asemenea, inovaţiile, în particular medicamentele descoperite după 1990, au avut un impact benefic asupra speranţei de viaţă în rândul bătrânilor.

Prof. F. Lichtenberg a făcut referire şi la beneficiile noilor medicamente pentru pacienţii cu unele dintre cele mai importante boli ale acestui secol. HIV- SIDA este o boală în care viaţa pacienţilor depinde în mod direct de descoperirea de noi medicamente. Între anii 1987-1999, au fost introduse 7 noi molecule şi 2 noi clase de medicamente pentru tratarea HIV-SIDA, acest lucru ducând la o scădere a ratei mortalităţii cu aproape 35%. Speranţa de viaţă a pacienţilor cu HIV-SIDA a fost cu 13 ani mai mare datorită introducerii unui număr mare de medicamente, începând cu anul 1993. Acest lucru confirmă faptul că peste 60% din creşterea speranţei de viaţă în cazul pacienţilor cu HIV-SIDA se datorează în mod direct introducerii noilor medicamente, a evidenţiat prof. dr. F.Lichtenberg.

‘Este incontestabil rolul noilor medicamente pentru societate, în special în ceea ce priveşte vindecarea celor mai agresive maladii, dar şi a costurilor economisite pentru societate, a stării de bine în general a oamenilor. Însă la fel de important este şi efortul pe care fiecare ţară în parte îl face ca pacienţii lor să aibă acces la aceste noi tratamente: atât prin politicile pe care le adoptă pentru susţinerea domeniului farmaceutic, cât şi prin facilitarea accesului pacienţilor la aceste terapii’, este de părere prof. F Lichtenberg.

De asemenea, între anii 1993-2007, s-a observat o scădere a ratei spitalizării per pacient cu HIV-SIDA, de la 100 de spitalizări per 100 de pacienţi – la 20. O treime din această scădere are legătură directă cu descoperirea noilor terapii. Câştigul potenţial obţinut din inovaţiile viitoare în domeniul sănătăţii este foarte mare. De asemenea, potrivit unor alte investigaţii, chiar şi un procent modest de scădere a ratei mortalităţii cu 1% înseamnă un câştig de 500 miliarde dolari.

Bolile cardio-vasculare rămân o problemă majoră de sănătate publică, cauzând peste 4,3 milioane de morţi numai în Europa, cifră care reprezintă aproape jumătate din numărul deceselor cauzate de bolile cardio-vasculare în lume. Aceste boli produc costuri foarte mari pentru sistemul public de sănătate. Cheltuielile sunt estimate la aproximativ 110 miliarde de euro în 2006, ceea ce înseamnă aproximativ 10% din totalul cheltuielilor sistemul de sănătate în UE.

Studiul ‘Valoarea medicamentelor pentru societate’, prezentat de prof.Lichtenberg, în cea de a doua parte se axează pe rolul noilor medicamente în scăderea consumului diverselor resurse medicale. Acesta afirmă că statele care au avut creştere mare a utilizării noilor medicamente au raportat o scădere a numărului de spitalizări şi a costurilor îngrijirilor medicale de acasă. De asemenea, numărul de zile de spitalizare a scăzut rapid pentru persoanele care au primit un număr mare de medicamente. La 100 de reţete medicale prescrise, se scade numărul de zile de spitalizare cu 16,3.

Prof. Lichtenberg menţionează de asemenea că persoanele care au folosit medicamente noi au raportat o calitate a vieţii superioară după utilizarea lor decât persoanele care au luat medicamente mai vechi. La nivelul impactului social pe care noile medicamente îl au asupra societăţii, prof. Lichtenberg afirmă că beneficiul medicamentelor în ceea ce priveşte participarea forţei de muncă şi orele efective lucrate este de 9 ori mai mare decât costul noilor medicamente. Prof. Lichtenberg a făcut referire la faptul că în Europa Centrală şi de Est se utilizează mai puţine medicamente inovative. Florin Scărlătescu de la MerckSharp&Dohme a menţionat că din punct de vedere al volumului în România, o treime dintre medicamente sunt inovative, dar a adăugat că din 2008 până în 2011 numai 12 medicamente noi au fost aduse şi altele se află pe lista de aşteptare. AGERPRES