Expunerea precoce la antibiotice ucide bacteriile sănătoase din tractul digestiv și poate provoca astm și alergii, conform unui nou studiu.

Studiul, publicat în Mucosal Immunology, a oferit cele mai puternice dovezi de până acum că există o legătură între expunerea precoce la antibiotice în timpul copilăriei și dezvoltarea ulterioară a astmului și alergiilor.

„Implicațile practice sunt simple: evitați utilizarea antibioticelor la copiii mici ori de câte ori puteți, deoarece poate crește riscul unor probleme semnificative pe termen lung, cum ar fi alergiile și astmul bronșic”, a declarat autorul principal Martin Blaser, directorul Centrului pentru Biotehnologie Avansată și Medicină de la Rutgers, SUA.

În studiu, cercetătorii de la Rutgers, Universitatea New York și Universitatea din Zurich, au remarcat că antibioticele, „printre cele mai utilizate medicamente la copii, afectează comunitățile de microbiom intestinal și funcțiile metabolice. Aceste modificări ale structurii microbiomului pot avea impact asupra imunității gazdei.”

În prima parte a experimentului, echipa de cercetare a administrat unor șoareci de cinci zile apă, azitromicină sau amoxicilină. Când șoarecii s-au maturizat, cercetătorii i-au expus la un alergen comun derivat din acarienii de praf de casă. Șoarecii care au primit oricare dintre antibiotice, în special azitromicină, au prezentat rate crescute de răspunsuri imune, adică alergii.

În a doua și a treia parte a experimentului au testat ipoteza conform căreia expunerea precoce la antibiotice (dar nu și expunerea de mai târziu) provoacă alergii și astm prin uciderea unor bacterii intestinale sănătoase care susțin dezvoltarea corectă a sistemului imunitar.

Cercetătorii au transferat mai întâi probe fecale, bogate în bacterii, de la primul set de șoareci la un al doilea set de șoareci adulți, fără expunere anterioară la bacterii sau germeni. Unii au primit probe de la șoarecii cărora li sa administrat azitromicină sau amoxicilină în copilărie. Alții au primit probe normale de la șoarecii care au primit apă.

Șoarecii care au primit probe modificate de antibiotice nu au fost mai predispuși decât alți șoareci să dezvolte răspunsuri imune la acarienii de praf de casă, la fel cum persoanele care primesc antibiotice la vârsta adultă nu sunt mai predispuse să dezvolte astm sau alergii decât cei care nu primesc aceste medicamente.

Lucrurile au fost diferite pentru generația următoare. Puii de șoareci care au primit probe modificate cu antibiotice au reacționat mai mult la acarieni, decât cei ai căror părinți au primit probe nealterate de antibiotice, la fel cum șoarecii care au primit inițial antibiotice ca pui au reacționat mai mult la alergeni, decât cei care au primit apă.

„Acesta a fost un experiment atent controlat. Singura variabilă din prima parte a fost expunerea la antibiotice. Singura variabilă în celelalte două părți ale studiului a fost dacă amestecul de bacterii intestinale au fost afectate de antibiotice sau nu. În rest, totul a fost identic la acești șoareci”, a precizat Blaser.

Cercetătorul adaugă: „Aceste experimente oferă dovezi puternice că antibioticele determină dezvoltarea răspunsurilor imune nedorite, prin efectul lor asupra bacteriilor intestinale, dar numai dacă bacteriile intestinale sunt modificate precoce în perioada copilăriei.”

 

Sursă: www.sciencedaily.com