Dr. Ștefan Aloman, medic specialist în Neurologie la Reţeaua de Sănătate REGINA MARIA, a acordat un nou interviu video pentru platforma NeuroMedicina.ro, în care a vorbit despre posibilii factori de risc care pot declanșa afecțiunile neurologice și despre efectul pandemiei COVID-19 asupra populației.
FACTORII DE RISC CARE POT DECLANȘA BOLILE NEUROLOGICE
„Avem câteva modele fiziopatologice, însă, din păcate, în multe cazuri nu putem da un răspuns clar și cert. Bineînțeles, sunt și multe cauze pe care le cunoaştem. În primul rând, sunt factorii metabolici – într-un organism cu o anume patologie, automat și sistemul nervos va fi afectat. Sistemul cardiovascular poate afecta foarte mult activitatea neurologică, aceasta fiind și principala cauză declanşatoare a patologiei cerebrovasculare. Accidentele vasculare nu pornesc din creier, sistemul nervos fiind o victimă a unor probleme cardiovasculare decompensate.
De asemenea, un pacient diabetic are riscul de a dezvolta o serie de probleme neurologice cu care, în mod normal, un pacient sănătos nu s-ar confrunta. În general, funcția cardiacă, hepatică, renală, diferitele patologii metabolice care apar și nu sunt ținute sub control pot afecta sistemul nervos. Pe lângă toate acestea, un alt risc îl reprezintă patologia neurologică a cărei cauză este cunoscută, dar la care este foarte greu de intervenit (de exemplu: factorii genetici, bolile autoimune)”, a explicat Dr. Ștefan Aloman.
EFECTUL PANDEMIEI COVID-19 ASUPRA POPULAȚIEI
“La nivel global, dar şi la noi în ţară, s-au publicat foarte multe studii și articole pe tema aceasta, inclusiv despre modul în care partea psihologică este afectată de contextul în care ne aflăm.
La nivelul populației generale există anxietatea de a lua boala, anxietatea de a intra în contact cu cineva infectat. Iar incertitudina permanentă cu care ne confruntăm de aproape 2 ani de zile, creează suferințe. Stilul de viață ni s-a schimbat destul de dramatic. Lucrurile cu care eram obișnuiți și ne plăceau, activitățile pe care le aveam, modul în care ne deconectam puțin de mediul profesional, acum sunt foarte dificil de făcut. De asemenea, copiii sunt foarte expuși la situația actuală. Un adult care are deja toate mecanismele de protecție psihologică se raportează diferit la contextul actual față de cineva care nu înțelege multe din toată situația asta, cineva care depinde foarte mult de părinți și care se confruntă cu foarte multe incertitudini.
Este important să amintim și de stresul la care este supus personalul medical, colegii mei, față de care am toată admirația și tot respectul, care au fost încă de la început în primele linii și se confruntă direct cu toate cazurile acestea. Pe lângă situațiile dramatice cu care se întâlnesc de foarte multe ori, este și oboseala, suprasolicitarea, burnout-ul care în timp îşi lasă amprenta.
Aș vrea să menționez că în cazul multor pacienți care au fost infectați cu COVID-19 se poate pune diagnosticul de stres post-traumatic, chiar și în situaţiile mai puțin severe, pentru că există incertitudinea legata de prognosticul pe termen lung al acestei afecţiuni şi posibilele consecinţe în timp.
Este clar că și pe termen lung vor exista consecințe și cu cât o să reușim să trecem mai repede peste situația aceasta, cu atât va fi mai bine”, a spus Dr. Ștefan Aloman.
