Persoanele cu boli cronice, printre care şi diabetul, sunt mai vulnerabile în faţa infecţiilor, cum este cazul pandemii de COVID-19. Riscul de evoluţie nefavorabilă este mai crescut dacă diabetul este dezechilibrat sau are complicaţii, dacă asociază exces ponderal, boli cardiovasculare, bronhopneumopatie obstructivă cronică, boală cronică de rinichi, dacă pacienţii au peste 65 ani sau sunt fumători, susține Dr. Roxana Ștefan, Medic primar Diabet zaharat, Nutriție și Boli metabolice, într-un interviu acordat portalului RoDiabet.ro.

Această perioadă a fost solicitantă nu doar pentru medici şi pentru pacienţi/familiile acestora, dar şi pentru autorităţi, nu doar în România, ci şi la nivel mondial. În primul rând, au fost zilnic modificări ale legislaţiei, care trebuiau citite şi înţelese corect, au fost multe informaţii medicale care se actualizau rapid. A trebuit să fim mereu la curent cu noutăţile privind simptomatologia specifică şi nespecifică, privind numeroasele propuneri de tratament. Apăreau zilnic scheme de tratament mai mult sau mai putin validate, eram asaltaţi de o abundenţă de ştiri de toate felurile: atât corecte ştiinţific, cât şi ştiri false, alarmiste, teorii ale conspiraţiei, pentru demontarea cărora trebuia să mă informez corect şi din surse de încredere”, spune medicul ieșean.

 

„Pacienţii au fost bulversaţi de ştirile false privind riscul crescut la persoanele aflate sub tratament cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei”

Dr. Roxana Ștefan arată că, din păcate restricţiile de deplasare s-au suprapus peste criza medicamentelor, ceea ce a dus la o discontinuitate în aprovizionarea farmaciilor cu medicamentul cel mai utilizat în tratamentul diabetului zaharat de tip 2 – metforminul, cuplată cu lipsa altor medicamente mai puţin esenţiale, precum acarboza și acidul tioctic. Când pacientul merge la farmacie şi nu găseşte medicamentele intră în panică. Au existat cazuri de pacienţi care, panicaţi de lipsa unui medicament, şi-au cumpărat medicamentul vecinului sau au crescut prea mult doza la medicamentul pe care îl găsiseră (în loc de două, un pacient a luat patru comprimate pe zi din acelaşi medicament), supunându-se astfel unui risc crescut de reacţii adverse. De asemenea, pacienţii au fost bulversaţi de ştirile false privind riscul crescut la persoanele aflate sub tratament cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (majoritatea persoanelor cu diabet având în schemele lor de tratament antihipertensiv un medicament din această clasă terapeutică) – şi a trebuit să insist să nu îşi întrerupă medicamentul respectiv”, explică Dr. Roxana Ștefan.

Potrivit acesteia, altă problemă a survenit referitor la consilierea pacienţilor care au plecat pentru una-două săptămâni la rude în Italia, Spania şi au rămas izolaţi acolo una-două luni, fără tratament suficient. Chiar şi pe teritoriul României, mulţi pacienţi din mediul rural au rămas izolaţi prin întreruperea singurului mijloc de transport disponibil în zona respectivă – microbuzul. Multe persoane au avut nevoie de consiliere şi încurajare, fiind îngrijorate pentru că aveau copiii în ţări declarate zone roşii sau copii care lucrau în sistemul sanitar, aveau nepoţi pe care anterior îi îngrijeau şi acum nu…”, arată specialistul Clinicii Providența din Iași.

Ea spune că impactul direct s-a manifestat referitor la necesitatea de a comunica mult mai mult telefonic cu pacienţii şi aparţinătorii, panicaţi de faptul că auzeau zilnic la televizor şi radio că persoanele cu cel mai mare risc de evoluţie nefavorabilă sunt cele cu diabet şi obezitate. Din cauza restricţiilor de deplasare, a izolării la domiciliu, a posibilităţii restrânse de a-şi procura alimentele pentru regim la fel ca înainte, majoritatea au crescut în greutate sau au înregistrat creşterea valorilor glicemiilor. Au existat şi situaţii la polul opus: de teama creşterii glicemiilor alţi pacienţi au restricţionat foarte mult aportul glucidic şi au înregistrat hipoglicemii”.

 

„Am avut discuţii telefonice prealabile cu fiecare pacient pentru a stabili dacă consultaţia va fi la distanţă sau la cabinet”

Deoarece mulți pacienți nu se mai putea deplasa la fel de simplu la mai multe cabinete, Dr. Roxana Ștefan arată că a trebuit să suplinească parţial activitatea altor specialităţi care au avut activitatea suspendată, a trebuit să comunice mai mult şi să prezinte cazurile respective unor colegi din alte specialităţi care nu aveau pacientul în evidenţă, dar ofereau consultaţii la distanţă, pentru a găsi împreună cea mai bună conduită terapeutică. Mulţi pacienţi au trimis la farmacie un membru al familiei să îi ridice medicamentele, dar am constatat că frecvent pacientul nu îi făcea acestuia şi o listă cu medicaţia care nu este prescrisă pe reţetă (ex: antiagregantul plachetar sau anticoagulantul necompensat, dar esenţial), astfel trebuind să fiu mai atentă şi, atunci când venea un aparţinător, să rescriu de fiecare dată schemele complete de tratament”.

Dr. Roxana Ștefan menţionează că în cadrul triajului epidemiologic la intrarea în Clinica Providența s-au luat măsuri amănunțite: chestionar, măsurarea temperaturii, dezinfectarea mâinilor, aplicarea protecţiei pentru încălţăminte. De asemenea, pentru asigurarea echipamentului personal de protecţie specific fiecărui nivel de risc al angajatului, pentru dezinfectarea şi igienizarea mai frecventă a cabinetelor medicale şi spaţiilor comune, limitarea numărului de persoane care intră simultan în policlinică, instruirea angajaţilor, crearea unor noi circuite, conceperea şi distribuirea procedurilor specifice. Am avut discuţii telefonice prealabile cu fiecare pacient pentru a stabili dacă consultaţia va fi la distanţă sau la cabinet, dacă au apărut alte probleme ce impun sincronizarea cu o altă specialitate sau o altă investigaţie (de laborator, radiologică, ecografică) şi pentru a preciza că trebuie respectată ora programării în vederea păstrării măsurilor de distanţare”.

Dr. Roxana Ștefan spune că la policlinica unde lucrează programul a fost continuu în toată această perioadă și fiecare pacient a fost contactat telefonic. Acolo unde nu am avut telefonul pacientului/familiei am contactat medicul de familie sau asistenţii sociali de la primării pentru a găsi cea mai bună cale de a ajuta pacientul. Au existat multe persoane dispuse să facă voluntariat și să ducă reţeta sau medicaţia pacientului izolat. De asemenea, am găsit sprijin la farmacii, chiar și în situaţiile cu o singură farmacie în sat sau comună am colaborat foarte bine cu personalul din farmacie.

 

„Este obligatorie continuarea dietei, a tratamentului stabilit, monitorizarea glicemiei

Principala recomandare pe care Dr. Roxana Ștefan o face pacienților cu diabet pentru a se proteja eficient în perioada pandemiei este să nu intre în panică şi să asculte informaţiile autorităţilor, să aplice regulile generale, să păstreze legătura cu medicul de familie şi medicul diabetolog (telefonic, prin mail, WhatsApp).

„Este obligatorie continuarea dietei, a tratamentului stabilit, monitorizarea glicemiei. Nu trebuie omise: odihna 7-8 ore/zi, activitatea fizică în casă/curte, hidratarea cu lichide neîndulcite cu zahăr sau miere de albine, evitarea alcoolului şi fumatului, iar acolo unde este posibil, măsurarea zilnică a tensiunii arteriale şi pulsului şi măsurarea săptămânală a greutăţii. Nu este indicată administrarea medicamentelor antivirale sau antibiotice fără recomandarea medicului”, explică medicul specialist.

Pacienţii trebuie să cunoască şi să aplice recomandările generale: reducerea deplasărilor neesenţiale, evitarea aglomeraţiilor, spălarea mâinilor cu apă şi săpun minimum 20 secunde de fiecare dată după ce revin acasă şi de fiecare dată înaintea testării glicemiei, precum şi imediat înaintea administrării medicamentelor (atât tablete, cât şi injectabile), să poarte masca de protecţie în spaţiile publice închise, să evite atingerea feţei, ochilor, nasului, gurii cu mâinile neigienizate.

Îi sfătuiesc să facă un plan al zilei, să păstreze un orar al meselor, să nu modifice ora de culcare (exemplu de evitat: mă culc la 3 dimineaţa pentru că oricum nu merg la serviciu), să-şi ofere timp pentru activităţile pe care le îndrăgesc, să interacţioneze zilnic telefonic sau video cu prietenii şi familia”, mai spune Dr. Roxana Ștefan.

Dacă un pacient cu diabet observă că are simptome specifice contaminării cu COVID-19 sau află că a intrat în contact direct cu o persoană depistată pozitiv, NU trebuie să plece direct către cabinetul medical de diabet/medicină de familie, nici către UPU, nici către un laborator de analize, ci trebuie să contacteze telefonic medicul de familie sau medicul diabetolog sau serviciul naţional unic de urgenţă 112.

“Ar trebui să ne amintim mereu ceea ce afirma Charles Darwin – că ‘nu supravieţuieşte cel mai puternic sau mai inteligent, ci cel care se adaptează cel mai bine schimbărilor’. Este o vreme a schimbărilor pentru toți, o vreme în care se constată că suntem mai dependenţi unii de alţii decât am fi crezut. Sperăm să o traversăm cu bine şi să învăţăm temeinic nişte lecţii pe care să le aplicăm în viitor”, conchide Dr. Roxana Ștefan.