oros_mihaela.jpgUnul din zece copii riscă tulburări ale respirației în timpul somnului, a declarat medicul pediatru Mihaela Oros, președinte al Asociației pentru Tulburările de Somn la Copii și Adolescenți, la prezentarea unui studiu realizat în domeniu.

„9,6% dintre copiii din România sunt la risc pentru tulburări de respirație în timpul somnului, dintre care forma cea mai severă este apneea obstructivă. Copiii care sunt la risc pentru această problemă pot avea semne în timpul nopții sau în timpul zilei. Principalele semne sunt sforăitul, somnul agitat, transpirația în timpul somnului. Peste zi, de la somnolență, mai rară totuși la copii față de adulți, copilul poate fi agitat, hiperactiv, are tulburări de învățare, anxietate, depresie. Acestea sunt semnele comportamentale cognitive, dar există și probleme de imunitate, în sensul scăderii acesteia, infecții respiratorii frecvente, otite recurente. Nu în ultimul rând, o problemă foarte importantă este în legătură cu greutatea fie în sensul obezității, fie al faptului că cei mici nu mai cresc în greutate în ritmul normal”, a explicat medicul pediatru.

Prezent la conferința de presă, președintele Societății Române de Pneumologie, Florin Mihălțan, a spus că celor care au apnee în somn le sunt afectate mai ales performanțele școlare, fizice și sportive. Mihălțan a semnalat că, netratat, sindromul de apnee în somn poate duce la complicații cardiace, neurologice, endocrinologice. „O astfel de boală, nedepistată și netratată, poate aduce complicații similare ca insuficiența cardiacă, tulburări de ritm cardiac, instalarea unui diabet zaharat care este precoce, juvenil. În această categorie de copii, cu astfel de suferințe, intră, în afară de procentul important de obezi, cei care au tulburări la nivelul căilor aeriene superioare, în special hipertrofii de amigdale, tulburări rinosinusale, boli neurologice, modificări ale structurii faciale. Sindromul de apnee în somn netratat aduce o evoluție diferită, prognostic important sever pentru alte comorbidități”, a explicat medicul pneumolog.

Pentru a testa dacă un copil are sau nu apnee, el trebuie dus, după completarea unui formular, la un laborator de somnologie pediatrică, unde i se fac poligrafii sau polisomnografii. „Apoi există mai multe atitudini terapeutice, se poate trece pentru categoria de copii obezi la o dietă, mișcare, la care se asociază ca și la adult o asistare printr-o atelă pneumatică sau intervenții chirurgicale ORL dacă boala este mai ușoară sau intervenții corective pentru structura osoasă facială. Uneori se pot folosi și proteze la chirurgie buco-maxilo-facială”, a precizat Mihălțan.

Președintele Secțiunii de Somnologie și Ventilație Non-Invazivă a SRP, Oana Deleanu, a afirmat, la rândul său, că în prezent apneea de somn este considerată, la nivel internațional, o problemă de sănătate publică, deprivarea de somn având consecințele devastatoare cu impact general, precum accidente rutiere sau accidente aviatice. „La nivel individual, somnolența interferează cu dificultatea îndeplinirii sarcinilor de zi cu zi, cu reducerea productivității și a calității vieții, iar persoanele deprivate de somn sunt mai susceptibile pentru boli cronice precum hipertensiune arterială, diabet, depresie, obezitate, cancer”, a spus Oana Deleanu.

Studiul dat publicității tratează prevalența tulburărilor respiratorii în somn la copiii din România. Studiul a fost realizat în colaborare cu Institutul de Cercetare Gfk România, pe un eșantion de 1.272 de respondenți, în luna ianuarie 2015. AGERPRES