Medicul primar nefrolog Ionuţ Nistor, de la Spitalul “Dr. CI Parhon” din Iaşi, explică într-un interviu acordat postului Radio Iași cum a decurs experiența sa ca medic voluntar la Spitalul Județean Suceava, în perioada în care unitatea suceveană, grav afectată de pandmia Covid19, a intrat în criză de cadre medicale.
“Este greu de anticipat ce am văzut când am ajuns acolo. Deşi mă aşteptam la ce este mai rău, realitatea era chiar mai rea decât ce-mi imaginasem eu. Foarte mulţi, foarte mulţi pacienţi bolnavi internaţi, vorbim de câteva sute de bolnavi, în continuare, mult mai mulţi decât sunt trataţi în Iaşi, foarte mulţi în stare general gravă medie, pe o secţie de medicină internă, Nefrologia, care e secţie de medicină internă, deci nu vorbim de Terapie Intensivă. Cel mai şocant, dacă vreţi, pentru noi, abia ajunşi din Iaşi, practic, intrasem în spital de jumătate de oră, a fost, după ce ne-am echipat şi am început să vizităm secţia, să ne întâlnim cu o doamnă doctor care era epuizată de câte ture făcuse şi, în acelaşi timp, avea o anumită fericire, de neînţeles pentru noi, fusese diagnosticată pozitiv şi însemna că merge acasă. Se bucura de faptul că merge acasă, în acelaşi timp, noi eram şocaţi de faptul că se bucura de faptul că era pozitivă. Greu de înţeles, dar era era o reacţie la oboseală, la surmenaj şi, în zielele următoare, am înţeles mai bine reacţia ei din primul moment”, spune Dr. Ionuț Nistor.
Încercând să explice cauzele care au transformat Spitalul Județean din Suceava într-un focar COVID, medicul ieșean spune că a fost vorba în principal de un management defectuos al circuitelor medicale și al spațiilor. “Din păcate, în acest spital monobloc de unsprezece etaje, este foarte uşor să ajungi în orice secţie. În momentul în care un pacient are nevoie de mai multe consulturi interclinice şi, din păcate, aceasta este o modă în medicina românească actuală, există aceste consulturi interclinice de acoperire ceea ce, din punct de vedere medical, este o greşeală, să ceri, pentru absolut orice diagnostic obişnuit, un consult de neurologie, de cardiologie, de nefrologie. Şi atunci, în general, pacienţii care erau speciali, speciali însemnând pile sau pacienţi la care nu era neapărat găsită o soluţie, erau văzuţi de foarte mulţi colegi. În felul acesta, apare o circulaţie, pe toate direcţiile, a unui posibil virus sau a unei posibile infecţii. (…) Deşi vorbim de un spital mamut, spaţiile de schimbare, vestiarele, dacă vreţi, ale asistentelor, ale infirmierelor, pentru fiecare secţie, erau în secţia respectivă. Ceea ce însemnaă că dacă veneai la serviciu, practic, traversai tot spitalul îmbrăcat în civil, traversai toată secţia îmbrăcat în civil şi ajungeai într-o cameră care era undeva între salonul 1 şi salonul 2 ca să te poţi schimba în echipament de spital. Lucru care mi se pare incredibil şi absolut inacceptabil. Practic, fiecare secţie era cu un spaţiu de schimbat în interiorul ei, un spaţiu de luat masa în interiorul ei, lucru care nu ajută când vorbim de carantină, când vorbim de restricţionarea distribuţiei acestor infecţii. Va fi nevoie de o regândire a circuitelor spitalelor, nu doar la Suceava. Bănuiesc că sunt şi alte spitale în aceeaşi situaţie”, concluzionează dr. Ionuț Nistor.
