Dr. Florin Lăzărescu, ales președinte al Colegiului Medicilor Stomatologi din România la finalul anului trecut, spune că a luat decizia de a candida pentru această funcție când a conștientizat că are capacitatea ca, prin acțiunile sale, să-i reprezinte cu succes pe medicii stomatologi și să-i sprijine în inițiativele lor de a fi din ce în ce mai buni.

“Comunitatea noastră, a medicilor stomatologi, face parte din avangarda domeniului medical în România, atât din punct de vedere al expertizei cât și al investițiilor în aparatură de specialitate de ultimă generație. Astfel, în prezent, nu există nicio diferență între nivelul serviciilor oferite de un cabinet stomatologic din țara noastră, față de cele din Vestul Europei. Cu toate acestea, Colegiul Medicilor Stomatologi din România, ca entitate, nu a reușit să țină pasul cu ritmul alert cu care s-au dezvoltat membrii săi. Atât eu, cât și colegii mei, am simțit de-a lungul activității noastre profesionale nevoia unui Colegiu care să ofere suport și chiar să-i inspire pe medicii stomatologi”, declară Dr. Florin Lăzărescu în interviul acordat platformei MedicalManager.ro.

„Am primit mii de propuneri privind modificarea Regulamentului de Organizare și Funcționare al CMSR”

Anul trecut, în campanie, acesta a propus colegilor săi din întreaga țară 10 pași pentru progresul stomatologiei din România, 10 obiective, unele pe termen scurt, altele pe termen mediu și lung. Printre acestea se numără: clarificarea cadrului de funcționare și reglementare, asigurarea finanțării serviciilor stomatologice din fonduri publice și europene, digitalizarea activității și reconectarea comunității noastre la forurile decizionale internaționale.

“În ceea ce privește clarificarea și îmbunătățirea regulamentelor CMSR, ne-am dorit ca acestea să fie expresia viziunii comune a medicilor stomatologi din România și, în acest sens, am pornit un amplu proces de consultare în rândul comunității noastre. Am primit mii de propuneri privind modificarea Regulamentului de Organizare și Funcționare al CMSR și, pornind de la acestea, colegii mei au redactat un nou Regulament, care să răspundă nevoilor din prezent”, explică președintele CMSR.

Ținând cont de propunerile primite, noul ROF al CMSR prevedere inclusiv:

  • Limitarea la maxim două mandate pe funcție pentru membrii unui anumit birou executiv. Această variantă previne instalarea pe viață a unei persoane într-o anumită poziție, asigurând totodată și nevoia de continuitate în structurile de conducere.
  • Lansarea în transparență, cu minim 72 de ore înainte de ședințe, a documentelor incluse în mapa de lucru.
  • Explicarea procedurilor interne aplicabile în relația membrilor cu organismul profesional referitor la suspendare, reluarea calității de membru, transferul între colegiile județene, în vederea creării cadrului organizatoric pentru digitalizarea activității și o evidență integrată a membrilor în scopul actualizării permanente a Registrului Unic al Medicilor Stomatologi din România, în concordanță cu prevederile legale aplicabile.

“Totodată, Comisiile de Specialitate din cadrul CMSR funcționau, până anul acesta, fără un Regulament care să sprijine buna funcționare a lor. Am operaționalizat activitatea tuturor acestor comisii, prin dezvoltarea unui Regulament care să acopere atribuțiile, responsabilitățile și sarcinile acestora, precum și mecanismul de adoptare a deciziilor”.

“Vocea medicilor stomatologi trebuie să se facă auzită”

Accesarea banilor europeni reprezintă o oportunitate importantă prin care atât CMSR, cât și cabinetele private, pot face noi pași în față în mod accelerat.

„În acest sens, Departamentul pentru accesarea fondurilor europene din cadrul CMSR a identificat o serie de nevoi pe care dorim să le acoperim din surse nerambursabile europene: digitalizarea colegiilor teritoriale și a celui național, formarea profesională continuă, participarea la programe de profilaxie și screening la nivel local/național, precum și crearea de parteneriate interinstituționale pentru generarea de baze de date privind starea sănătății orale a populației. Ori de câte ori specialiștii CMSR identifică noi apeluri potrivite pentru specificul activității stomatologice, acestea sunt promovate pe site-ul CMSR, pe conturile noastre de social media și prin newsletterul pe care îl trimitem, lunar, către cei peste 27.000 de medici stomatologi. Totodată, în ceea ce privește asigurarea finanțării serviciilor stomatologice din fonduri publice, am creat un grup de lucru comun cu CNAS, pentru a lucra împreună la un cadru optim prin care românii să poată beneficia, în număr cât mai mare, de servicii stomatologice acoperite de asigurarea publică de sănătate”, declară Dr. Florin Lăzărescu.

Încă din campania de anul trecut, acesta a spus că CMSR trebuie să iasă din izolare și, în schimb, să construiască punți de legătură cu forurile decizionale naționale și internaționale. “Vocea medicilor stomatologi trebuie să se facă auzită iar pentru ca acest lucru să se întâmple, am creat diverse grupuri de lucru interinstituționale, participăm la evenimente internaționale și invităm oaspeți din plan extern la evenimentele noastre. Tot în acest sens, am reușit să înscriem Colegiul nostru în FEDCAR (Federation of European Dental Competent Authorities and Regulator). În cadrul FEDCAR activează asociațiile naționale din domeniul stomatologiei, precum și autoritățile naționale competente care reglementează industria. Ne dorim clarificarea reglementărilor în vigoare și adoptarea bunelor practici din plan internațional iar prin înscrierea în FEDCAR realizăm o punte de legătură prin care aceste bune practici să poată fi asimilate și transpuse în legislația națională”.

În ceea ce privește digitalizarea activității CMSR, interlocutorul nostru ne asigură că deja se lucrează la crearea unui sistem național unitar, digital securizat, de acces la informații de tipul “my account”, precum și la o aplicație mobilă a CMSR prin care medicii stomatologi să poată oferi feedback, să lanseze propuneri și petiții pe diverse teme de interes.

“Nu în ultimul rând, un alt obiectiv a fost reprezentat de dezvoltarea comunicării CMSR în sprijinul membrilor săi. Am pus la punct un departament de comunicare responsabil cu informarea medicilor stomatologi. Astfel, CMSR derulează, în prezent, o comunicare solidă în social media (Facebook, Instagram, LinkedIn), dezvoltând totodată și un canal oficial de WhatsApp, precum și un newsletter care să răspundă nevoii de informare a celor peste 27.000 de medici stomatologi din România. În același timp, am demarat și un proiect de dialoguri online, pe Zoom, între membrii Biroului Executiv al CMSR și comunitatea națională a medicilor stomatologi. Nu în ultimul rând, ținând cont de nevoia de informare a populației generale cu privire la sănătatea orală, am dezvoltat comunicarea în mass-media. Astfel, în primele șase luni ale anului, specialiștii Colegiului Medicilor Stomatologi din România au participat la peste 1.000 de apariții publice, atât în presa scrisă și online, cât și în studiourile de radio și televiziune”, detaliază Dr. Florin Lăzărescu.

Premieră națională: studiul-pilot privind situația sănătății orale

Colegiul Medicilor Stomatologi din România a organizat pe 17 iunie, la București, Conferința de prezentare a rezultatelor studiului-pilot privind situația sănătății orale la nivel național 2024, care constituie o premieră în România atât datorită acoperirii naționale, cât și completării datelor culese pe bază de chestionar cu realizarea de examene clinice. Astfel, în perioada februarie-mai, 172 de medici stomatologi au participat, în mod voluntar, la studiu, examinând în acest scop 1544 de pacienți de toate vârstele din mediul urban și rural.

“Ne-am dorit ca politicile publice în domeniu să pornească de la o radiografie fidelă a stării de sănătate orală a românilor, a percepțiilor și comportamentelor acestora. În urma culegerii și interpretării datelor, observăm că majoritatea adulților (70%) și adolescenților (70%) consideră sănătatea orală foarte importantă pentru bunăstarea lor, iar 79% dintre români sunt mulțumiți de calitatea serviciilor stomatologice”, arată președintele CMSR.

Cu toate acestea, peste două treimi dintre români au cel puțin o afecțiune orală. Printre cele mai frecvente afecțiuni se numără cariile dentare cavitare (66% dintre copii și 64% dintre adulți), inflamația gingivală (35% dintre copii și 57% dintre adulți), și edentațiile neprotezate (73% dintre adulți). Cariile cavitare afectează în medie patru dinți per persoană, iar parodontita este prezentă la 38% dintre adulți.

“De asemenea, infecțiile dentare acute și anomaliile dento-maxilare sunt frecvente, iar accesarea serviciilor de urgență este redusă, mulți preferând auto-medicamentația. Consulturile regulate sunt considerate importante de 92% dintre respondenți, dar doar 44% au fost la un control de rutină în ultimul an. Există o nevoie semnificativă de servicii stomatologice, inclusiv cele de urgență și cele decontate de CNAS, de care doar 32% dintre adulți beneficiază, iar nivelul de informare despre sănătatea orală este redus, 35% dintre respondenți considerându-se puțin informați”, atrage atenția Dr. Florin Lăzărescu.

Susținere importantă pentru proiectul „stomatolog de familie”

Potrivit acestui, unul dintre principalele proiecte legislative pe care CMSR le susține în această perioadă este reprezentat de introducerea conceptului „stomatolog de familie” ca serviciu medical de bază, finanțat prin CNAS și care să asigure cu precădere (dar nu exclusiv) activități de educație și prevenție, asistență medicală stomatologică de urgență, asistență medicală stomatologică de bază (controale periodice, tratamente uzuale).

“Ne-am bucurat să vedem că există susținere importantă pentru acest proiect. Astfel, la conferința de lansare a studiului național de sănătate orală, atât președintele Comisiei de Sănătate din Senatul României, Prof. Univ. Dr. Adrian Streinu-Cercel, precum și Prof. Univ. Dr. Florian Bodog, senator și membru în Comisia de Sănătate din Senat, au susținut propunerea noastră și și-au manifestat intenția de a introduce noțiunea de ‘medic stomatolog de familie’ în noul program de guvernare, pentru a facilita mai apoi dezvoltarea unui proiect legislativ pe această temă”, concluzionează Dr. Florin Lăzărescu.