-Conform unui raport al Organizatiei Mondiale a Sănătății, aproximativ 5% din populația României suferă de o formă de tulburare depresivă, iar pe plan mondial, depresia afectează mai mult de 264 de milioane de persoane. Depresia poate conduce chiar la suicid, care reprezintă a doua cauză de deces, în rândul persoanelor din categoria de vârstă 15-29 de ani.

-Pentru România, multe din concluziile Indicelui de Integrare a Sănătăţii Mintale din 2017 rămân, în continuare, neabordate: deficit de personal medical, asistenţa medicală predominantă spitalicească, psihiatria comunitară şi modelele de asistenţă integrată puţin cunoscute şi aplicate, finanţare deficitară. Serviciile sociale şi de integrare sunt foarte puţin dezvoltate, singurul progres notabil fiind cel ce vine din sfera non-guvernamentală. Condiţiile din spitalele de psihiatrie generează încă exemple cazuri de publicitate negativă la adresa României.

-Provocările specifice în context pandemic, precum  epuizarea în creștere în rândul lucrătorilor din domeniul sănătății, precum și necesitatea de a face față consecințelor de sănătate mintală ale crizei COVID-19.  -Suferința indivizilor și a familiilor acestora este agravată de stigmatizare, discriminare și încălcare a drepturilor omului și excluziune socială, făcând din modul în care societatea privește persoanele cu condiții de sănătate mintală o parte a problemei în sine.

-Această criză sanitară pe care o experimentăm poate acționa și ca un catalizator pentru îmbunătățirea serviciilor și schimbarea atitudinilor societale, cu privire la sănătatea mintală.

-Este încurajator că sănătatea mintală are o poziție centrală în noul Program european de lucru 2020 -2025 al Regiunii Europene a OMS, recent adoptat de cele 53 de state ale Regiunii Europene, în cadrul celei de-a 70-a sesiuni a Comitetului Regional pentru Europa, sănătatea mintală fiind una din cele patru inițiative emblematice ale acestui program.

Investițiile în sănătatea mintală sunt esențiale pentru prosperarea societății. Este nevoie de  mobilizarea angajamentelor și de susținerea reformelor serviciilor care pot aduce îngrijirea sănătății mintale la standardele secolului XXI, în conformitate cu valorile europene. Abordarea complexă, pornind de la incidenţa bolii, tratament, acces la medicamente, asigurarea calităţii vieţii persoanelor diagnosticate cu depresie şi eliminarea discriminării, dovedeşte o bună înţelegere şi conştientizare a multiplelor implicaţii asociate acestei afecțiuni.

-Pentru a efectua astfel de schimbări, sunt necesari lideri angajați și parteneriate puternice.  Putem și trebuie să facem mai bine, nu doar prin protejarea și sprijinirea celor cu probleme de sănătate mintală, ci și prin promovarea bunăstării mintale. Acestea sunt elemente esențiale ale acoperirii universale a sănătății, echității sociale și dezvoltării durabile.

-Avem nevoie de un parteneriat solid, o coaliție între toţi actorii cu responsabilitate pentru facilitarea dialogului național privind sănătatea mintală și sprijinul psihosocial pentru a încorpora prioritățile cheie de sănătate mintală în politicile și planurile naționale (cum ar fi prevenirea intersectorială; digitalizarea serviciilor de sănătate mintală; dezinstituționalizarea asistenței psihiatrice și investiții în structuri comunitare proporționale; colaborare între rețele de sănătate și asistență socială).