Operația de rinoplastie reprezintă o procedură medicală pentru remodelarea nasului, atât în scopuri estetice, cât și medicale. În următorul articol o să vă prezentăm mai multe informații inedite despre cum a evoluat pe parcursul istoriei tehnica medicală alături de dr. Cristian Nițescu, medic primar chirurgie estetică și doctor în medicină.

Fiind cunoscut drept unul dintre cei mai faimoși chirurgi estetici specializați în reconstrucție și remodelare, dr. Cristian Nițescu are o experiență de peste 25 de ani în domeniu. Are la activ aproximativ 10.000 de operații estetice, dintre care peste 2.000 de intervenții de rinoplastie.

„Termenul de rinoplastie defineşte o gamă variată de proceduri medico-chirurgicale ce se pot efectua la nivel nazal, acestea variind în funcţie de fizionomia sau fiziopatologia pacientului. Rinoplastia poate fi strict estetică, aici fiind incluse procedurile efectuate din dorinţa pacientului, care nu implică disfuncţii fiziopatologice, poate fi strict de corecţie, când vorbim de traumatisme, formaţiuni tumorale sau disfuncţii respiratorii la nivel nazal, sau mixtă, când e vorba de o patologie la care pacientul asociază şi dorinţa schimbării aspectului fizic”, ne explică medicul.

Această procedură medicală este cunoscută încă din antichitate, primele documentări ale unei astfel de intervenții fiind prezente în izvoarele istorice încă din secolul VI î.Hr. :„În India antică, Sushruta efectuează celebrul “lambou frontal” pentru reconstrucția defectelor nazale, la pacienți al căror nas fusese amputat, practică frecvent întâlnită la acea vreme ca pedeapsă pentru cei care încălcau legea. Astfel, deși intervenția chirurgicală era eminamente de corecție, medicul îmbunătațea și aspectul fizic și totodată îndepărta într-o oarecare măsură stigma socială la care era supus pacientul, deci operația avea și un rol estetic”, ne prezintă dr. Cristian Nițescu.

O scurtă istorie a rinoplastiei

Nu există un „părinte” al acestui domeniu medical, însă există dovezi despre cum diferiți medici practicau rinoplastia în antichitate atât în India, Egipt sau Europa. Odată cu progresul tehnologiilor din domeniul medical, rinoplastia modernă poate fi asociată cu munca lui John Roe, chirurg estetician din a doua jumătate a secolului XIX. În anul 1887 acesta realiza prima lucrare de corectare a hipertrofiei cartilajelor nazale, procedură ce implica reducerea vârfului nazal prin micșorarea cartilajelor.

„La jumătatea secolului XX începe de facto era rinoplastiei așa cum o cunoaștem în ziua de astăzi, cu corectarea atât a diformității osoase cât și cartilaginoase. Această ramură chirurgicală, ca multe altele, a înflorit odată cu terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, când multe dintre tehnicile moderne chirurgicale au fost patentate”, ne povestește dr. Cristian Nițescu. La vremea respectivă, intervențiile se efectuau sub anestezie locală, iar timpul de recuperare al pacientului și durerea simțită în timpul operației erau foarte mari. „Primele astfel de intervenții au fost efectuate de orl-iști și ortopezi, ulterior din aceste ramuri formându-se viitori chirurgi esteticieni și plasticieni”, completează medicul.

În ziua de astăzi, rinoplastia se realizează sub anestezie generală. În cei peste 25 de ani de activitate, dr. Cristian Nițescu a realizat peste 2.000 de intervenții de rinoplastie. Pentru a-și îmbunătăți tehnica, a creat un sistem integrat de evaluare și performanță propriu care permite optimizarea rezultatelor în funcție de tipologia fiecărui pacient.

Când se poate realiza rinoplastia?

După cum am prezentat la începutul articolului, există mai multe tipuri de pacienți ce vin pentru o astfel de procedură medicală. Cei care vor să facă intervenția din motive estetice, deoarece sunt nemulțumiți de anumite aspecte ale nasului, cei care sunt obligați din cauza unor eventuale disfuncții respiratorii sau cei care solicită ambele proceduri.  În funcție de motivația pacientului, chirurgul estetician prezintă opțiunile ce sunt disponibile și modul în care procedura poate fi realizată.

„Din punct de vedere al istoricului medical și al anamnezei, pacientul trebuie să relateze chirurgului despre eventuale traumatisme sau alte intervenții chirurgicale efectuate la nivel nazal. Din punct de vedere chirurgical, majoritatea contraindicațiilor legate de intervenția de rinoplastie se suprapun cu celelalte operații elective. Este foarte important ca pacientul să nu aibă comorbidități majore, boli de colagen, istoric de calus osos vicios, istoric de cicatrizare cheloidă sau boli de coagulare netratate. De asemenea, este indicat ca pacienții de sex feminin să nu aibă peste vârsta de 40 de ani, deoarece fracturarea oaselor nazale se poate vindeca deficitar”, ne transmite dr. Cristian Nițescu.

Deformările sau disfuncționalitățile de care suferă pacientul sunt observate de către medic în etapa prechirugicală, prin intermediul unei radiografii a piramidei nazale. După, pacientul este supus unor analize medicale generale și la un consult preanestezic. Dacă sunt identificate probleme respiratorii, dar există și nemulțumiri estetice, ambele proceduri pot fi realizate simultan: „Concomitent cu rinoplastia se poate efectua și corectarea deviației de sept sau hipertrofia cornetelor nazale ce împiedică pacientul să respire corespunzător. În unele cazuri, în special când este vorba de rinoplastii secundare sau rinocorectii, este necesară modificarea formei anumitor zone nazale sau întărirea vârfului nazal cu grefe de cartilaj. La finalul intervenției chirurgicale, pacientului îi este plasată o atelă la nivel nazal, pentru a stabiliza oasele nazale și a favoriza vindecarea corectă. În medie, o astfel de procedură ar trebui să dureze între 2 și 3 ore”, completează dr. Cristian Nițescu.

Astfel de operații sunt realizate la nivel comun de către medicul intervievat în clinica sa personală. După intervenție, acesta recomandă pacienților o noapte de spitalizare, urmată de 2-3 pansamente periodice. În cea de-a 10 zi de postoperatorie este înlăturată atela nazală, moment ce semnifică finalul tratamentului chirurgical. Recomandarea dr. Cristian Nițescu pentru pacienții care trec printr-o astfel de procedură este de a avea mai multe ședințe de consultații: „Îmi urmăresc pacienții la 1 luna, 3 luni, 6 luni și 12 luni de la data intervenției chirurgicale. Evoluția în decursul timpului este spectaculoasă, edemul nazal cedând treptat, în special în primele 3 luni, dar procesul total se termină în jurul vizitei de la 12 luni, când rezultatul final poate fi evaluat concret și corect”, ne povestește specialistul în rinoplastie.

În ultimii ani au apărut și tehnici non-invazive pentru remodelarea nasului pentru pacienții care se tem de intervenția chirurgicală. Dr. Cristian Nițescu nu recomandă astfel de tehnici, deoarece în opinia sa sunt „strict temporare și cu rezultate minime”.