Directorul medical al Spitalului de Arşi, Cristian Niţescu, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, că „întotdeauna” într-o secţie de terapie intensivă destinată marilor arşi există contaminare bacteriană şi, implicit, infecţii.
„Plăgile se pot contamina. Nu mai există pielea proprie, nu mai există acea barieră care ţine microbii la distanţă şi atunci există această contaminare. Ideea este că întotdeauna într-o secţie de terapie intensivă a marelui ars există contaminare bacteriană şi, implicit, infecţie. De asta şi în cărţile de specialitate a doua etapă a pacientului, cronologic vorbind, a pacientului mare ars este infecţioasă. (…) În spital nu există niciun risc mai mare de contaminare cu infecţii decât în alte secţii de ATI din ţară. Pentru România, sunt cele mai bune condiţii la ora actuală”, a susţinut medicul.
El a spus că, în condiţiile în care în România ar fi existat un centru de arşi la nivel occidental, în care fiecare pacient mare ars avea propriul său salon, propria asistentă, propriul management, „probabil” că rata de infecţie era „ceva” mai mică, însă a precizat că acest lucru nu înseamnă că în marile spitale şi centre de arşi din lume nu există astfel de infecţii nosocomiale.
Referindu-se la realizarea unui centru pentru mari arşi, Niţescu a spus că acesta ar putea să coste undeva între câteva zeci de milioane de euro şi sute de milioane de euro. Niţescu a subliniat că un pacient mare ars poate fi transferat în străinătate fie la cererea familiei care acoperă cheltuielile care sunt extrem de mari, fie la nivel de autoritate.
Potrivit acestuia, în Spitalul de Arşi există o singură cadă în care sunt spălaţi pacienţii cu arsuri din cauza lipsei de spaţiu, dar a precizat că aceasta este sterilizată de fiecare dată înainte de folosire. Potrivit medicului, şi spitalele din străinătate raportează 3%, 5%, 7% infecţii nosocomiale în funcţie de condiţiile din ţara respectivă.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al Spitalului de Arşi, Adrian Stănculea, a precizat că aproximativ 10% dintre cei 150-200 de pacienţi cu arsuri mari care vin anual în această unitate medicală contactează infecţii nosocomiale cu germeni ca pioceanic, klebsiella, acinetobacter. „Aceste infecţii sunt raportate lună de lună. Nu este o chestiune de ascuns. V-am spus că infecţiile există, ele se raportează. Şi în străinătate există infecţii. Doctorul Isacu care a venit aici a spus că şi în Franţa se confruntă cu aceleaşi probleme cu infecţiile. Cei de la Berlin şi ei au infecţii. Dacă ai mai multe filtre normal că riscurile sunt mai mici pentru pacienţi. (…) Noi am primit nişte pacienţi pe care i-am tratat maximal. Bolnavii aceştia au fost trataţi maximal la condiţiile din România. Au primit absolut tot ce au avut nevoie. Am avut tot ce ne-a trebuit. Ne-a ajutat acel program pe ATI. Nu neapărat că au fost din Colectiv, ci pentru că aşa tratăm toţi bolnavii arşi care vin. Toate spitalele au aceeaşi problemă, nu doar Spitalul de Arşi”, a afirmat medicul.
Întrebat dacă a înştiinţat autorităţile în legătură cu realizarea unui spital nou pentru tratarea marilor arşi, Stănculea a răspuns: „Da, de nenumărate ori şi prim-ministrului şi ministrului Sănătăţii, la toată lumea, cum i-am prins. Le-am explicat care sunt condiţiile, le-am explicat cum trebuie să arate un centru de mari arşi, cum ar trebui organizată infrastructura pentru marii arşi în România. Toată lumea a spus: bine că ne-aţi zis să vedem ce putem să facem mai departe”.
Stănculea a adăugat totodată că protocoalele nu salvează pacienţi. „Protocoalele nu salvează niciodată pacientul. Protocoalele sunt nişte chestii inventate de oamenii de afară care mai degrabă salvează medicul, nu pacientul. Protocolul se adaptează la fiecare bolnav în parte”, a explicat el. AGERPRES
