Medicul pediatru Alexis Cochino susţine că bolile sistemului imunitar sunt mai rare în cazul copiilor, comparativ cu alte afecţiuni, dar faptul că acestea nu sunt diagnosticate şi tratate la timp reduce drastic calitatea şi durata vieţii acestora.

„Deşi bolile sistemului imunitar sunt mai rare în cazul copiilor, comparativ cu alte boli, faptul că acestea nu sunt diagnosticate şi tratate la timp reduce drastic calitatea şi durata vieţii. Diagnosticul este întârziat deoarece mulţi pediatri sau alţi medici specialişti nu recunosc simptomele specifice acestor boli. În multe cazuri, se ajunge chiar până la decesul copilului înainte ca el să primească diagnosticul, lucru care poate fi prevenit printr-o mai bună informare, atât a medicilor de familie, cât şi a părinţilor, primii care ar putea observa anumite semne îngrijorătoare. Un diagnostic corect şi primit la timp, împreună cu tratamentul adecvat, înseamnă o viaţă mai lungă şi mai bună pentru aceşti copii”, a declarat Alexis Cochino, pe 22 noiembrie, la deschiderea celei de-a II-a ediţii a Conferinţei Imunopedia, privind bolile autoimune şi imunodeficienţe la copii.

Medicul, care este specialist în alergologie şi imunologie, a arătat că în România numărul cazurile cu aceste boli nu este cunoscut cu exactitate, dar doar în Bucureşti, la Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi a Copilului „Alessandrescu-Rusescu”, au fost diagnosticaţi şi trataţi, în ultimii cinci ani, peste 300 de copii cu artrită juvenilă (estimările fiind de peste 500 de cazuri la nivel naţional), peste 25 de copii cu imunodeficienţe, 20 cu lupus şi 20 cu dermatomiozită. Totodată, în ultimii trei ani, centrul a diagnosticat şi tratat aproximativ zece copii cu uveită.

Centrele regionale dedicate imunologiei pediatrice sunt la Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Cluj, Târgu Mureş şi Constanţa. „Principala problemă cu care ne confruntăm este lipsa medicilor pediatri specializaţi în imunologie sau reumatologie. Copiii cu aceste afecţiuni au nevoie de o îngrijire complexă, este nevoie de minimum cinci specialişti în fiecare centru”, a spus Cochino.

Acesta a subliniat că o altă problemă este lipsa fondurilor alocate pacienţilor. „Chiar în acest moment, ne lovim de faptul că CNAS/CASMB nu au alocat suficienţi bani pentru ultimul trimestru din 2018 pentru tratamentul cu imunoglobuline al copiilor cu imunodeficienţe, situaţia fiind, în mod real, periculoasă pentru copiii afectaţi”, a declarat Alexis Cochino.

El spune că reumatologia şi imunologia pediatrică sunt specialităţi slab dezvoltate în România, iar universităţile nu pregătesc cadre medicale în aceste domenii, precizând că lipsa medicilor specializaţi determină diagnostic greşit. „Pentru bolile autoimune pediatrice într-adevăr sunt foarte puţini specialişti, în puţine centre. În Anglia unde am lucrat erau într-un singur centru mai mulţi doctori decât sunt la noi în toată ţara. (…) Asta înseamnă diagnostic întârziat la copii, ceea ce unora le pune viaţa în pericol, iar altora le oferă prelungirea chinurilor”, a menţionat Alexis Cochino.

Specialiştii susţin că cele mai frecvente boli ale sistemului imunitar la copii sunt artrita juvenilă, cu o prevalenţă de aproximativ 1%, şi imunodeficienţele primare, care apar la 1/3.000 de copii.

Artrita este definită drept asocierea tumefacţiei articulare cu durere şi limitarea mişcărilor. În cazul artritei juvenile şi a altor boli conexe, ochii pot fi afectaţi chiar şi atunci când nu există semne ale unei boli articulare active. Complicaţiile oculare pot lua mai multe forme. Copiii cu artrită oligoarticulară, artrită cu entezită sau artrită psoriazică prezintă un risc crescut să dezvolte inflamaţii oculare (uveită). Problema principală în cazul acestei inflamaţii este că de multe ori ea nu provoacă simptome, astfel încât se poate ajunge la afectarea serioasă a ochiului înainte ca boala să fie depistată.

Imunodeficienţele primare (IDP) sunt boli genetice rare, care afectează funcţionarea sistemului imunitar, care are rolul de a ne apăra de infecţii, boli autoimune (lupus eritematos sistemic, artrită reumatoidă, boala Crohn, etc.), boli maligne (leucemii, limfoame, cancere). Cauzele fiind de natură genetică, istoricul medical al familiei este important; totuşi, imunodeficienţele primare pot apărea şi în cursul formării organismului, spun specialiştii.

Simptomele şi semnele care pot indica prezenţa unei imunodeficienţe primare, a unei boli autoimune sau a unei alergii la copii în cazul imunodeficienţelor primare sunt infecţiile severe (meningită, septicemie/sepsis, abces, pneumonie, otită medie, diaree cu sânge) prelungite, frecvente; creşterea nesatisfăcătoare, leucemie/ limfom, probleme asemănătoare în familie.

În ceea ce priveşte bolile autoimune, simptomele sunt febra prelungită, de cauză necunoscută, scădere în greutate, articulaţii umflate, calde, dureroase, durere şi slăbiciune musculară, sensibilitate exagerată la soare, erupţii pe piele (mai ales pe faţă), paloare severă, diaree prelungită (mai ales dacă e şi cu sânge), ochi roşu, dureros, cu afectarea vederii, cefalee severă şi prelungită, convulsii, urină roşiatică.

Alergiile au ca manifestări erupţii pe piele (mai ales dacă sunt cu mâncărime), umflarea buzelor, a limbii sau a pleoapelor, diaree prelungită (mai ales dacă este cu mucus sau sânge), reflux gastroesofagian (regurgitare severă, vărsături), dureri abdominale severe şi prelungite, creştere nesatisfăcătoare, nas înfundat, care curge, cu mâncărimi şi strănut (prelungite), astm.

A doua ediţie a Conferinţei Imunopedia se desfăşoară de joi până sâmbătă în Bucureşti şi pune accent pe importanţa interdisciplinarităţii în patologia bolilor sistemului imunitar la copii. AGERPRES