Dr. Alexandra Zota: Melanomul malign, o afecțiune care sună ca o sentință, dar care are șanse de vindecare

Când vine vorba despre sănătatea pielii, printre cele mai grave probleme cu care organismul nostru s-ar putea confrunta este melanomul malign. Din păcate, acest diagnostic este cunoscut la nivel mondial din cauza similitudinilor pe care le are cu o simplă aluniță de pe piele. Despre modalitățile de prevenție și cum putem identifica o astfel de problemă am discutat cu medicul Alexandra Zota de la clinica Dr Leventer.  Specialistul spune că dacă afecțiunea este descoperită în stadiu incipient, șansele de vindecare sunt de peste 90%.

Melanomul reprezintă cea mai gravă formă de cancer cutanat. La nivel mondial, între 1% și 5% din numărul total de cancere de piele depistate au ca sursă melanomul malign. Societatea Americană a Cancerului a publicat la începutul acestui an un studiu prin care se așteaptă că în 2021, cel puțin 100.000 de cetățeni să fie diagnosticați cu această boală. Tot aceeași instituție transmite faptul că există o șansă din 38 ca o persoană cu pielea albă să fie diagnosticată cu melanom pe parcursul vieții. „Melanomul are ca punct de plecare melanocitele, celulele pigmentare ale pielii, care încep să se înmulțească necontrolat. Adeseori, melanomul este identificat clinic ca fiind „rățușca cea urâtă” de pe suprafața pielii, cu alte cuvinte: o leziune diferită și care iese din parametrii celorlalte alunițe prezente la un pacient”, explică specialistul clinicii Dr. Leventer Center.

Există mai multe modalități de a studia cât de gravă este o boală pentru organismul nostru. Una dintre ele este evaluarea ratelor de supraviețuire a pacienților pe o perioadă de 5 ani. Cei care au fost diagnosticați cu melanom, dar cancerul nu se răspândise în corp, au supraviețuit în proporție de 99% următorii 5 ani. Cei care au descoperit boala mai târziu, dar deja dispuneau de un diagnostic la nivel regional (cancerul se răspândise în corp) au supraviețuit doar în proporție de 66% următorilor 5 ani de viață. Cea mai critică dintre toate ipotezele se află în rândul pacienților pentru care boala s-a răspândit în întreg organismul, printre care și în organe. Aceștia au avut o rată de supraviețuire de doar 27%. ”Prevenția joacă un rol cheie, aceasta constând în evitarea expunerii la soare în intervalul 10-16 și în aplicarea cu consecvență a cremei cu fotoprotecție. O altă măsură de prevenție importantă o constituie evitarea cabinelor de bronzat artificale. În plus, se recomandă un consult dermatologic și dermatoscopic anual în care să fie inspectate toate alunițele și să fie decelate eventuale leziuni suspecte”, spune medicul Alexandra Zota.

Melanomul în România

La noi în țară, conform Globocan, au fost depistate în anul 2020 peste 1.500 de cazuri de melanom de piele. Tot anul trecut 502 persoane au pierdut lupta cu boala. Una dintre cele mai mari probleme ale acestei boli este tipicitatea sa: este mai probabil să întâmpini un astfel de cancer după vârsta de 70 de ani, dar în același timp, în Statele Unite ale Americii, melanomul este și cel mai comun cancer în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 25 și 29 de ani. Unul dintre principalele motive ale acestei realități ține de faptul că melanomul și implicit cancerului de piele sunt boli ce pot fi cauzate pe termen lung din cauza arsurilor solare și a mersului la solar. ”Riscul de arsuri solare este puternic influențat de fototipul cutanat. Există 6 fototipuri cutanate, în funcție de culoarea pielii, a părului, a ochilor și de ușurința cu care ne bronzăm.  Fototipurile I și II sunt cele mai susceptibile la arsurile solare, implicit la apariția cancerelor de piele întrucât acestea au pielea albă și părul blond pe fondul unei cantități scăzute de melanină. La polul opus, se plasează persoanele cu fototip 6  care nu se ard niciodată. În România predomina fototipurile 3 si 4”, spune specialistul clinicii Leventer Center.

Având în vedere șansele de supraviețuire deja prezentate, este momentul să discutăm și despre modalitățile de prevenție. Medicii recomandă folosirea cremelor de protecție împotriva radiațiilor solare, acoperirea alunițelor de pe corp, dar și vizita anuală la dermatolog: ”În cadrul consultației, medicul examinează cu ajutorul dermatoscopului toate alunițele de pe corp. Cele care trebuie monitorizate ulterior pot fi stocate prin video-dermatoscopie. Aceasta ne permite compararea aspectului lor la controlul periodic. În cazul pacienților cu antecedente de melanom sau cu un număr crescut de nevi atipici, se recomandă realizarea unei hărți dermatoscopice. Ea constă în efectuarea de fotografii seriate ale tuturor segmentelor corpului cu ajutorul dermatoscopului digital. Ulterior, vor fi întregistrate alunițele ce necesită o monitorizare suplimentară”, spune medicul.

Cum putem identifica un melanom?

Pe lângă ședințele anuale la dermatolog, specialiștii recomandă și analiza proprie a alunițelor, acasă, în oglindă. Este una dintre cele mai bune modalități de prevenție, deoarece odată ce semnalăm o anomalie, investigația medicală este o prioritate. Pacienții diagnosticați cu melanom malign trebuie să facă o biopsie de ganglion santinelă în cel mult 6 săptămâni.

Există mai multe simptome caracteristice acestei boli: ”Caracteristicile unei leziuni pigmentare sugestive pentru diagnosticul de  melanom includ: asimetria, marginile neregulate, polimorfismul cromatic sau diametrul > 6 mm. Aceste criterii au fost integrate în cadrul deja larg utilizatei reguli ABCDE (A-asimetrie, B(borders)- margini neregulate, C-culoare: alunița prezintă mai multe nuanțe: brun-deschis, brun-închis,negru,alb,rosu,  D-diametru: alunițele au crescut rapid în dimensiuni sau au un diametru de peste 6 mm, E-evoluția în timp a leziunii”

Totuși, trebuie să menționăm că există mai multe tipuri de melanom, motiv pentru care o autoevaluare poate fi insuficientă, mai ales atunci când există suspiciuni cu privire la afecțiune.

Din păcate, la noi în țară, din cauza numărului redus de vizite la dermatolog, statisticile sunt mai mult decât înșelătoare. În 2018, spre exemplu, am înregistrat cea mai mică incidență de cancer de piele pe bază de melanom din întreaga Uniune Europeană: 5,7 cazuri la 100.000 de locuitori. Media europeană este de 23.6 cazuri, în timp ce țara cu incidența cea mai crescută este Norvegia, cu 50,3 la 100.000 locuitori.