Preşedintele Secţiunii de Cancer Pulmonar din Societatea Română de Pneumologie (SRP), prof.dr. Dorin Vancea, cere autorităţilor române să preia modelul din Vestul Europei şi să interzică cât mai repede fumatul în spaţiile publice, aceasta fiind principala cauză a cancerului bronhopulmonar, „cel mai rău din toate cancerele”, care înregistrează la noi, o incidenţă de 40 de cazuri la mia de locuitori.
„Cancerul este cel mai negru lucru care se poate povesti, cancerul bronhopulmonar, în problemele de cancer. Vreau să ştiţi că mortalitatea este aproape sută la sută. (…) Ne aflăm pe primele locuri din lume, ţările din Estul Europei. Pe primul loc este Ungaria în lume. Urmează cam toate ţările din zona balcanică, la diferenţă relativ mică”.
„(…) Ne aflăm în această situaţie în primul rând din cauza lipsei de interdicţie a fumatului în spaţiile publice. Chiar şi ungurii care au cea mai mare incidenţă, până la urmă le-a venit mintea la cap şi de la 1 ianuarie anul acesta au interzis fumatul în spaţiile publice. Lucru care nu se întâmplă în România şi sunt doar câteva ţări în toată Europa unde nu se întâmplă, în rest, peste tot în ţările civilizate şi ţări care înţeleg impactul fumatului asupra cancerului, este principala cauză”, a explicat joi, într-o conferinţă de presă, prof. dr. Dorin Vancea.
Acesta spune că în Ungaria, incidenţa cancerului pulmonar este de 75 de cazuri la mia de locuitori, iar în România de 40 de cazuri. Pneumologul Dorin Vancea estimează că ne confruntăm cu „consecinţe devastatoare” pe termen mediu şi lung, prin creşterea numărului de pacienţi de cancer. „Statul se gândeşte ‘trebuie să vindem ţigări că avem de dat nişte salarii sau de acoperit nişte găuri’, dar consecinţele pe termen mediu şi lung sunt devastatoare asupra ţării. Dar prin creşterea numărului de pacienţi, prin costuri exorbitante ale acestor tratamente”, a adăugat prof. dr. Dorin Vancea.
Preşedintele Secţiunii de Cancer Pulmonar din Societatea Română de Pneumologie (SRP) atrage atenţia că pacienţii români „nu au şi nu vor avea şanse egale” la tratament eficient de ultimă generaţie, al cancerului pulmonar, ca cei din restul UE. „Dacă avem şanse egale? Nu avem şanse egale. Lucrurile în cancerul bronhopulmonar s-au schimbat extraordinar. (…) Nu au şanse egale, pentru că tratamentul în cancerul pulmonar este una din primele boli în care tratamentul s-a personalizat. Nu mai există o singură boală, există 50 de boli, care toate se numesc cancer pulmonar. (…) Deci nu avem şanse egale şi nu vom avea, pentru că aceste tratamente sunt de ultimă oră, sunt extrem de scumpe. (…) La noi în ţară, din păcate, (…) studiile clinice sunt văzute ca o modalitate de a face experienţă pe români. Nu. Sunt singura modalitate de a vedea cum putem da un tratament personalizat unui pacient şi cum de a-i mări rata de supravieţuire şi de a-i creşte şansa de vindecare în orice afecţiune, mai ales în cancerul pulmonar”, a menţionat prof. dr. Dorin Vancea.
Cel puţin câteva mii de euro sunt necesare lunar, pentru tratamentul unui bolnav de cancer. „Noi vedem cancerele în faze tardive. În fazele tardive nu înseamnă că fac chirurgie radicală, deci nu se vindecă, presupune intervenţia oncologului. Tratamentele oncologice pot fi de mii de euro. (…) Deci dacă privim logic, raţional, este mult mai uşor să prevenim această boală şi prevenţia o facem prin tabacologie şi investiţii în zona prevenţiei pentru că sunt foarte multe acţiuni care se pot face. Se poate face prevenţie la grădiniţă, la şcoală. Sunt acţiuni care pot fi coerente, pot fi continue, decât să aştepţi să depistăm… Noi facem ce putem”, a declarat preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, Sorin Mihălţan.
Dacă un bolnav cu cancer pulmonar reuşeşte prin tratament să mai supravieţuiască din momentul diagnosticării maxim 30 de luni, în România acest lucru este considerat o performanţă notabilă pentru oncologi. „Trebuie să ştiţi, în cancerul bronhopulmonar, supravieţuirea medie este de 12 – 16 luni. Deci, la cei la care le dăm cel mai bun tratament posibil personalizat, ajung la 20-25-30 de luni şi care sunt considerate din punctul de vedere al oncologilor, nişte succese formidabile şi ale noastre”, a arătat prof. dr. Dorin Vancea.
Numai 20 % din românii cu cancer pulmonar mai reuşesc să se lupte cu boala datorită medicilor, iar restul mor. „Cancerul bronhopulmonar este cel mai rău dintre toate cancerele. Are supravieţuirea cea mai mică şi se diagnostichează cel mai târziu. Aproximativ 20% din pacienţii cu cancer pulmonar vor mai putea beneficia de un tratament în scopul vindecării. Pentru restul, lucrurile sunt foarte târzii”, a spus prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, membru fondator al Grupului de Lucru pentru Cancerul Pulmonar din cadrul SRP.
De asemenea, specialiştii pneumologi sunt îngrijoraţi în privinţa creşterii numărului de pacienţi cu cancer pulmonar, mai ales în rândul femeilor. „La această oră există o oarecare reducere a incidenţei cancerului bronhopulmonar la bărbaţi, dar nu la femei. Pentru că femeile sunt mai susceptibile în a face cancer bronhopulmonar din cauza fumatului, decât bărbaţii şi în general, chiar şi nefumătoarele, nefumătorii. Femeile sunt mai susceptibile. Iar din cauza fenomenului de îmbătrânire a populaţiei, ne aşteptăm ca în ciuda măsurilor luate, numărul cazurilor să crească. Iar previziunile sunt că pentru bărbaţi creşterea să fie de aproximativ 30% până în 2030, iar pentru femei de 50%. 50% din cauza îmbătrânirii populaţiei, iar îmbătrânirea este mai mare la femei, pentru că ele trăiesc mai mult”, a menţionat dr. Dorin Vancea, referindu-se la statistica mondială.
În SUA, cancerul pulmonar ocupă primul loc la femei, înaintea cancerului genital, potrivit dr. Florin Mihălţan. „În SUA care este modelul de ţară care combate tabagismul de ani de zile, pentru prima dată, la femei, cancerul pulmonar a depăşit cancerul genital. Ştiţi, şi la noi cancerul genital este pe primul plan. Acolo, la bărbaţi coboară prevalenţa, aici a depăşit pentru că e acea inerţie, remanenţă, pentru că femeile au început să fumeze mai târziu, impactul măsurilor a apărut mai târziu”, a concluzionat preşedintele SRP.
Totodată, tinerii care se îmbolnăvesc de cancer pulmonar, încă de la 30 de ani, se confruntă deja cu ” forme agresive şi rapide ca evoluţie”, spune prof. dr. Mihălţan. Însă cei mai expuşi să se îmbolnăvească de cancer pulmonar sunt bărbaţii de peste 55 de ani, fumători. „Deci asta e categoria de persoane de risc maxim. Ei sunt categoria de persoane care în ţările care au un potenţial financiar, sunt supuşi unui screening pentru cancerul bronhopulomar. Noi nu avem puterea financiară de a face un asemenea screening”, a arătat prof. dr. Dorin Vancea.
Întrebat dacă există simptome ale cancerului pulmonar, care l-ar putea trimite mai repede pe pacient la medic, prof. dr. Dorin Vancea a răspuns: „În momentul în care pacientul are simptome, este total neimportant, deci el nu mai are şanse. El trebuie să fie identificat înainte să aibă aceste simptome.”
Nu doar fumătorii activi trebuie să fie îngrijoraţi în privinţa riscului de cancer pulmonar, dar şi cei pasivi. Riscul creşte cu până la 50% dacă stau în preajma fumătorilor, în spaţii unde s-a fumat sau dacă au bunici fumători. AGERPRES
