Săptămână Europeană a Vaccinării, care se desfăşoară în perioada 21 – 27 aprilie sub sloganul „Să prevenim, să protejăm, să ne vaccinăm”, are ca scop conştientizarea importanţei imunizării şi creşterii acoperirii vaccinale a copiilor din grupurile defavorizate. „Imunizarea fiecărui copil este vitală pentru prevenirea unor boli infecţioase şi salvarea de vieţi”, a declarat marţi prof. dr. Molnar Geza, consilier al ministrului Sănătăţii.
Date recente ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că, în ciuda progreselor substanţiale ale imunizării, există încă afecţiuni, grupuri şi subregiuni pentru care vaccinarea nu atinge acoperirea necesară.
România dispune de un program naţional de imunizare acoperind grupurile-ţintă în proporţii între 95% (vaccinul ROR – anti-rujeolic, oreion antirubeolă) şi 99% (BCG – anti-TBC şi DTP – anti-difterie – tetanos – tuse convulsivă) la nivelul anului 2010. Cheltuielile statului pentru vaccinare s-au mărit de la 40 milioane de lei în 2009 la 73 milioane de lei în 2011, după cum a spus medicul.
Probleme importante sunt în ceea ce priveşte rujeola şi rubeola, a subliniat prof. dr. Molnar Geza, adăugând că în 2011 au fost multe cazuri de rujeolă şi rubeolă. Astfel, în 2011, au fost raportate 4.398 cazuri de rubeolă şi 4.662 cazuri cu rujeolă. „Este o recrudescenţă la rujeolă în întreaga Europă, care se explică pe de o parte prin refuzul vaccinării, neprezentare din diferite motive, şi pe de altă parte, având în vedere că vaccinul este viu, atenuat, necesită condiţii de păstrare deosebite pe întregul lanţ de la producător la furnizor”, a arătat prof. dr. Molnar.
În România, până în 2011, 72% dintre cazurile de rujeolă au fost înregistrate la copii nevaccinaţi, a precizat specialistul.
Prof. dr. Molnar Geza a accentuat că vaccinul anti-difterie nu poate fi eliminat, având în vedere că bacilul difteric există, iar dacă vaccinarea nu s-ar mai face boala ar putea reapărea, aşa cum s-a întâmplat nu demult în ţările din fosta Uniune Sovietică. În ceea ce priveşte vaccinarea împotriva poliomielitei, aceasta este necesară pentru că sunt multe focare în lume.
OMS a recomandat, pentru continuarea eradicării poliomielitei, trecerea de la vaccinul viu atenuat per-oral la cel inactivat, ceea ce s-a întâmplat şi în România încă de acum doi ani, a menţionat specialistul. „Din semestrul doi al anului 2012 vom face un nou pas de modernizare, vom introduce vaccinul hexavalent, care înlocuieşte cele două înţepături ce li se făceau copiilor la două luni şi la şase luni cu o singură injectare”, a anunţat Molnar Geza.
În prezent, s-au confirmat în laborator 1.823 cazuri de rujeolă, faţă de 193 cazuri confirmate de laborator în 2010. În privinţa rubeolei, faţă de 351 cazuri confirmate în 2010, în 2011 au fost confirmate de laborator 578 de cazuri.
Necunoaşterea beneficiilor şi teama nejustificată faţă de efectele secundare atrag şi la noi un declin în acceptarea imunizărilor privind în special noile vaccinuri. O acoperire vaccinală precară este înregistrată la comunităţile roma, în care, la nivelul anului 2009, 25% dintre minori nu primiseră niciunul dintre vaccinurile gratuite şi obligatorii. Datele statistice recente privind bolile prevenibile prin vaccinare arată o tendinţă staţionară sau ameliorată, cu excepţia hepatitei A (2009/2010 – 3.258/3.493 de cazuri) şi a tusei convulsive (2009/2010/2011 – 10/29/86 de cazuri).
În regiunea EURO-OMS, gradul mediu de acoperire vaccinală pentru rujeolă este de 94%, iar pentru trei doze de DTP şi trei doze de vaccin polio depăşeşte 90%. Aceste medii ascund însă mari diferenţe între şi în interiorul ţărilor. În fiecare ţară există populaţii neimunizate şi expuse riscului de îmbolnăvire. AGERPRES
