Consilierul prezidenţial Diana Păun a declarat că s-au făcut progrese substanţiale în tratamentul HIV/SIDA, care oferă pacienţilor o speranţă de viaţă egală cu a unei persoane neinfectate, însă rămâne nevoia de a „maximiza resursele” pentru a reduce noile infecţii.

„Persoanele afectate de HIV trebuie să rămână în centrul acţiunilor noastre indiferent de circumstanţe şi context, mai ales că, aşa cum s-a văzut pe perioada pandemiei, unul dintre medicamentele folosite pentru tratamentul HIV/SIDA s-a dovedit a fi eficient într-o anumită perioadă şi pentru tratarea COVID-19. Astăzi asistăm la progrese substanţiale în tratamentul HIV/SIDA, care oferă pacienţilor o speranţă de viaţă egală cu a unei persoane neinfectate. Rămâne nevoia de maximiza resursele tocmai pentru a reduce noile infecţii cu HIV şi în primul rând pentru a reduce disparităţile sociale şi de acces la îngrijiri, combinând prevenţia, căreia trebuie să îi dăm o mai mare importanţă, cu tratamentul, cu testarea, care trebuie să fie echitabile şi de înaltă calitate”, a afirmat medicul la dezbaterea „Strategia Naţională HIV/SIDA – evaluarea situaţiei şi direcţii de acţiune” organizată de Federaţia UNOPA, în parteneriat cu Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”, Centrul Român HIV/SIDA şi Academia Europeană de HIV/SIDA.

Potrivit consilierului, problema extinderii rezistenţei la medicamentele antiretrovirale trebuie să aibă în continuare prioritate, iar în cazul HIV/SIDA este esenţială diagnosticarea precoce a infecţiei.

„Problema extinderii rezistenţei la medicamentele antiretrovirale trebuie să aibă în continuare prioritate, iar în cazul HIV/SIDA este esenţială diagnosticarea precoce a infecţiei tocmai pentru a putea controla evoluţia ulterioară şi transmiterea la persoanele seronegative. Sunt necesare măsuri rapide şi eficiente în tot spectrul bolii şi (…) susţinem investiţia în educaţie pentru sănătate”, a spus Păun.

Ea a afirmat că sunt necesare strategii care să urmărească inclusiv educarea populaţiei generale şi promovarea unor schimbări „pozitive” la nivel de comportament de risc.

În opinia sa, este nevoie de un cadru strategic unitar care „să ghideze” intervenţiile de coordonare şi colaborare „multisectorială pentru a acoperi lacunele în intervenţiile respective, inclusiv finanţarea adecvată”. AGERPRES