Deputatul PNL de Brăila Antoneta Ioniţă susţine modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, astfel încât personalului medical să îi fie recunoscute ca vechime în muncă gărzile efectuate.

Propunerea legislativă ar permite ca, în funcţie de numărul de ore de gardă lucrate şi pentru care au fost achitate contribuţiile de asigurări sociale, personalul din sistemul medical să poată ieşi la pensie, la cerere şi fără penalizare, înainte de vârsta standard de pensionare prevăzută de legislaţia actuală, dar nu înainte de vârsta de 57 de ani, femeile, şi 60 de ani, bărbaţii.

„Trebuie ca gărzile să fie recunoscute ca vechime în muncă, indiferent dacă sunt efectuate la norma de bază sau la normele prin cumul, pentru că este un timp de lucru care trebuie luat în calcul. În medie, un medic efectuează patru gărzi pe lună şi acumulează, de-a lungul activităţii sale, circa 2000 de gărzi. Aceasta înseamnă corespondentul a 4.000 de zile lucrătoare, adică aproximativ a 15 ani de muncă în plus, care acum nu se iau în calcul, ceea ce reprezintă o inechitate”, spune Antoneta Ioniţă prin intermediul unui comunicat de presă.

Potrivit sursei menţionate, demersul vine să aducă echitate pentru medici şi asistenţii medicali care plătesc contribuţii la asigurările sociale, dar gărzile nu constituie vechime în muncă şi nu se iau în considerare la stabilirea stagiului de cotizare în sistemul public de pensii.

De profesie medic, Antoneta Ioniţă, deputat PNL iniţiator al respectivei legi, susţine că formarea unui medic durează 10-13 ani de studii universitare şi post-universitare şi că abia la 28-32 de ani o persoană poate deveni medic specialist în România.

De modificările propuse de liberali ar beneficia circa 10.000 de medici şi 20.000 de asistente medicale care efectuează gărzi.

Deputatul Ioniţă atrage atenţia că, urmare a migraţiei masive în străinătate a medicilor şi asistentelor, criza personalului a devenit „o realitate de necontestat în sistem”, mai ales există tot mai multe cazuri în care medici şi asistente au decedat în timpul lucrului, din cauza stresului şi a epuizării, pe fondul încărcării excesive cu ore de gardă.

„Sindromul ‘burnout’ sau sindromul epuizării profesionale a devenit foarte des întâlnit în spitalele din România şi este mai puţin legat de lucrul cu pacienţii, ci mai degrabă de factorii din sistem: birocraţie, legislaţie neclară, recunoaştere socială redusă, lipsuri materiale, munca în exces, care lasă prea puţin timp de relaxare sau pentru activităţi în familie. În timp, acesta duce la scăderea concentrării, creşte riscul erorilor şi reduce productivitatea. Propunerea noastră legislativă vine în sprijinul celor care lucrează în sistemul medical, urmăreşte atragerea în sistem a tinerilor medici şi diminuarea exodului acestora în alte ţări şi, mai presus de toate, creşterea calităţii actului medical”, a precizat deputatul PNL. AGERPRES