Deputaţii au adoptat, pe 14 mai, cu unanimitate de voturi, un proiect de lege care are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 3/2021, în scopul clarificării unor dispoziţii cu privire la prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul infecţiilor asociate asistenţei medicale, precum şi al stabilirii unor fapte drept contravenţii.
Legea reglementează cadrul general pentru prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul infecţiilor asociate asistenţei medicale, denumite în continuare IAAM, cu scopul de a creşte nivelul de siguranţă a pacienţilor internaţi în unităţile sanitare publice sau private, precum şi a persoanelor asistate din instituţiile medico-sociale şi de îngrijiri paliative, de stat sau private.
Prevenirea infecţiilor asociate asistenţei medicale constituie un obiectiv major naţional, întrucât aceste infecţii reprezintă principala ameninţare la adresa siguranţei pacienţilor îngrijiţi în unităţi sanitare şi instituţii medico-sociale şi de îngrijiri paliative, prevede proiectul. Neîndeplinirea acestor măsuri se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoane juridice şi de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru persoane fizice.
În vederea îndeplinirii tuturor măsurilor legale pentru prevenirea şi controlul IAAM, saloanele de izolare se vor organiza, pe baza criteriilor pat operaţional funcţional şi respectiv pat fizic în aşteptare – un pat care nu rămâne în salon pe perioada izolării pacientului cu IAAM şi care este localizat în compartimentul de decontaminare, de unde este folosit şi transformat în pat fizic funcţional, la nevoie.
Fiecare unitate sanitară şi fiecare instituţie medico-socială şi de îngrijiri paliative va fi asistată de către direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi de către Institutul Naţional de Sănătate Publică, denumit în continuare INSP, în îndeplinirea obligaţiilor de prevenire şi control al IAAM, potrivit proiectului.
Proiectul introduce noţiunea de instituţii medico-sociale şi de îngrijiri paliative, respectiv centrele rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă medico-socială pentru persoane vârstnice, bolnavi cronici în fază terminală, centrele rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă pentru persoane vârstnice, pentru minori şi pentru persoane cu dizabilităţi. Totodată IAAM se referă la acele infecţii ce apar la pacienţii care primesc îngrijiri în unităţi sanitare, în cadrul asistenţei medicale spitaliceşti şi/sau ambulatorii, instituţii medico-sociale şi de îngrijiri paliative sau care au primit recent asemenea îngrijiri şi care nu erau manifeste sau în incubaţie la momentul internării.
Măsurile la nivel de unitate sanitară vor include, potrivit proiectului, şi asigurarea condiţiilor pentru izolarea/gruparea pacienţilor cu infecţii/colonizări cu acelaşi microorganism cu risc epidemiologic major în zona de izolare a unităţii sanitare sau a instituţiei medico-sociale şi de îngrijiri paliative; asigurarea condiţiilor necesare pentru limitarea riscurilor privind infecţiile prin expunere profesională la sânge potenţial infectat şi a altor expuneri profesionale; asigurarea accesului la programe de vaccinare şi organizarea triajului epidemiologic al personalului; testarea de la internare şi pe parcursul spitalizării a colonizării cu microorganisme MDR pentru categoriile de pacienţi şi microorganismele indicate prin ordin al ministrului sănătăţii.
De asemenea, măsurile la nivelul instituţiei medico-sociale şi de îngrijiri paliative vor include şi asigurarea condiţiilor pentru izolarea/gruparea pacienţilor cu infecţii/colonizări cu acelaşi microorganism cu risc epidemiologic major în zona de izolare a instituţiei medico-sociale şi de îngrijiri paliative.
Unităţile sanitare au obligaţia de a asigura condiţiile pentru prevenirea şi diagnosticarea infecţiilor şi tratamentul adecvat al acestora, conform competenţelor.
Pacientul va fi transferat în alte unităţi sanitare doar dacă intervenţiile medicale necesare sunt imposibil de efectuat în unitatea unde este internat şi, în mod obligatoriu, cu comunicarea diagnosticului de infecţie şi a microorganismelor identificate ca agenţi etiologici ai unor infecţii sau drept colonizatori MDR.
Pentru sprijinirea activităţii de îngrijire a infecţiilor şi utilizare judicioasă a antibioticelor, în fiecare unitate sanitară vor fi elaborate şi aplicate protocoale locale de diagnostic, profilaxie şi tratament pentru principalele sindroame infecţioase, bazate pe recomandările din ghidurile naţionale de profil şi pe particularităţile de rezistenţă microbiană şi consum de antibiotice din respectiva unitate sanitară.
Medicii care asigură îngrijirea pacienţilor în unităţi sanitare au obligaţia de a derula demersuri diagnostice pentru a confirma sau infirma caracterul asociat asistenţei medicale al unei infecţii şi de a întocmi fişa de raportare a IAAM, pe care o înaintează către SPIAAM/CPIAAM, potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei legi.
Unităţile sanitare şi instituţiile medico-sociale şi de îngrijiri paliative sunt responsabile de prevenirea IAAM şi asigură diagnosticul, tratamentul, înregistrarea şi raportarea cazurilor de IAAM.
Institutul Naţional de Sănătate Publică are următoarele atribuţii în privinţa supravegherii IAAM: colectează datele de la unităţile sanitare în cadrul sistemului naţional de supraveghere a IAAM, urmând a se implementa un registru naţional al IAAM într-un termen de maximum 3 ani de la adoptarea prezentei legi; implementează, derulează, adaptează sisteme naţionale specifice de supraveghere, cum sunt cele privind infecţiile cu Clostridioides difficile sau enterobacterii rezistente la carbapeneme, în vederea colectării de informaţii utile pentru definirea de acţiuni preventive şi politici de sănătate publică; acordă consultanţă, la cerere, unităţilor sanitare în investigarea focarelor IAAM, în conformitate cu normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
Ministerul Sănătăţii aprobă şi monitorizează aplicarea criteriilor pentru autorizarea unităţilor sanitare şi instituţiilor medico-sociale şi de îngrijiri paliative din punctul de vedere al prevenirii IAAM.
Direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pun în aplicare politica şi documentele strategice pentru prevenirea şi managementul IAAM, comunică cu unităţile sanitare şi instituţiile medico-sociale şi de îngrijiri paliative din aria de competenţă pentru identificarea de focare epidemice care afectează mai multe unităţi sanitare/instituţii medico-sociale şi de îngrijiri paliative, elaborează şi implementează acţiuni pentru controlul acestor focare, colaborează cu Institutul Naţional de Sănătate Publică pentru controlul circulaţiei regionale/naţionale de microorganisme MDR.
Pacientul diagnosticat cu IAAM are următoarele obligaţii: să respecte recomandările privind măsurile de prevenire a transmiterii de germeni către alţi pacienţi din unitatea sanitară/instituţia medico-socială şi de îngrijiri paliative. Investigarea epidemiologică a focarelor de IAAM se face conform Programului naţional de prevenire şi limitare a IAAM elaborat de Ministerul Sănătăţii şi este finanţată de Ministerul Sănătăţii, precum şi de ministerele cu reţea sanitară proprie.
Sunt prevăzute amenzi până la 15.000 de lei, în funcţie de gravitatea încălcării măsurilor prevăzute.
Proiectul, iniţiat de deputatul social-democrat Corneliu-Florin Buicu, a fost adoptat de Senat, Camera Deputaţilor fiind dor decizional. AGERPRES
