”Pandemia COVID-19 ne-a pus în fața unor noi provocări, iar preocuparea pentru combaterea infecțiilor nosocomiale cred că trebuie să se transforme într-o prioritate națională, în acest context epidemiologic global”, este opinia deputatului Antoneta Ioniță (foto), membră a Comisiei de Sănătate, de profesie medic.
”Lupta cu infecțiile nosocomiale din spitalele românești trebuie să fie una extrem de coerentă și de dură, mai ales că multe unități spitalicești își desfășoară activitatea în corpuri de clădire vechi, în care bacteriile s-au instalat până la rădăcina zidurilor. Doar dacă ne conștientizăm problemele putem să le și rezolvăm. Să le ascundem, din considerente de imagine, este o ipocrizie care produce victime. O strategie națională aplicată unitar poate da roade, iar inițiativa Guvernului de a înființa Comitetul Naţional pentru Prevenirea şi Limitarea Infecţiilor Asociate Asistenţei Medicale (CNPLIAAM), un comitet interministerial, a cărui activitate va fi coordonată de Ministerul Sănătăţii, este un pas important, în abordarea acestei probleme reale. Specialiștii trebuie să-și spună opiniile, trebuie să dezbatem, trebuie identificate strategii și căi concrete de acțiune”, a arătat deputatul.
4,5 miliarde de euro, inclusiv pentru regândirea circuitelor din unitățile sanitare
”În această bătălie avem o uriașă oportunitate, Programul Operațional Sănătate 2021-2027 al Uniunii Europene, prin care vor fi alocate 4,5 miliarde de euro, inclusiv pentru regândirea circuitelor din unitățile sanitare, astfel încât să fie respectate normele privind reducerea riscului de transmitere a infecțiilor și actualizarea protocoalelor. De aici încolo, consider că ține doar de noi să putem scrie proiecte, prin care să accesăm aceste fonduri și să gândim strategiile absolut necesare, pentru a limita riscul apariției infecțiilor intraspitalicești”, a spus dr. Ioniță.
Strategii există, dar aplicarea efectivă a măsurilor a întârziat să apară
Deputatul a explicat că ”răspunsul autorităților este unul pur formal”, în ciuda solicitărilor: ”Ca medic, dar și ca parlamentar, am fost mereu preocupată de problema infecțiilor nosocomiale, care produc atâtea victime la nivel național, dar și la nivel global. Încă de la începutul activității mele de deputat, am ridicat problema, printr-o interpelare către ministrul Sănătății de la acea vreme, privind elaborarea unui plan național de eliminare a infecțiilor nosocomiale din spitale și am tras un semnal de alarmă privind numărul mare de cazuri de pacienți infectați, care au decedat, din cauza acestora. Răspunsul pe care l-am primit la acea vreme a fost unul pur formal și nu a avut darul să-mi creeze impresia că se dorește o bătălie reală cu acest fenomen. Este drept că, încă din 2016, există un Plan național de combatere și control al infecțiilor nosocomiale, parte a Strategiei Naționale de Sănătate 2014 – 2020, structurat pe cinci direcții principale, dar aplicarea efectivă de măsuri a întârziat să apară în toți acești ani.”
”Nu trebuie uitat că, potrivit unui studiu realizat în Marea Britanie și asumat de Organizația Mondială a Sănătății, se estimează că infecțiile cu bacterii rezistente la antibiotic ar putea cauza, la nivelul anului 2050, 10 milioane de decese anual, număr comparabil cu cel cauzat de cancer. Agenția ONU pentru Sănătate este la fel de îngrijorată și a făcut publică lista unor bacterii extrem de rezistente la antibiotic și a atenționat că numărul acestora este în creștere”, a mai avertizat medicul.
Context
Nivelurile actuale de rezistență antimicrobiană (AMR) în România reprezintă un motiv serios de îngrijorare. European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC) a concluzionat, după vizita din România, realizată în martie 2017, că nivelurile de rezistență antimicrobiană locale sunt îngrijorătoare, fiind mai mari, comparativ cu majoritatea țărilor din UE.
Potrivit specialiștilor, câțiva factori contribuie la situația actuală: consum mare de antibiotice, datorat, în mare parte, prescrierii necorespunzătoare, faptul că există limitări, în ceea ce privește infrastructura din spitale, și o lipsă de competențe cheie, în rândul personalului medical și lipsa monitorizării: câţi pacienţi mor, exact, din cauza infecţiilor nosocomiale. În plus, România nu are date solide despre ratele AMR, infecțiile asociate asistenței medicale (HAI) și consumul de antimicrobiene, la nivel local, pentru a realiza ghidurile de tratament potrivite și pentru a obține o utilizare prudentă a antibioticelor și măsuri de prevenire și control a infecțiilor nosocomiale (IPC).
