Ziua Mondială a Osteoporozei este marcată în fiecare an pe 20 octombrie. Ea este dedicată conştientizării, la nivel mondial, a necesităţii prevenirii, diagnosticării precoce şi tratamentului afecţiunii.

Osteoporoza este o boală cronică ce face ca oasele să devină poroase, slabe şi fragile, care se rup cu uşurinţă, chiar şi în urma unei căderi minore, a unei lovituri sau a unei mişcări bruşte. Cu toate acestea, în prea multe cazuri osteoporoza este diagnosticată tardiv, în stadii avansate.

Jumătate de miliard de oameni afectaţi

Potrivit OMS, osteoporoza afectează, la nivel global, aproximativ 6,3% dintre bărbaţii cu vârsta peste 50 de ani şi 21,2% dintre femeile din aceeaşi categorie de vârstă. Acest lucru sugerează că aproximativ 500 de milioane de femei şi de bărbaţi din întreaga lume au această boală.

Osteoporoza are un impact imens, atât la nivel personal, cât şi economic. În Europa, spre exemplu, dizabilitatea datorată osteoporozei se estimează că este mai mare decât cea cauzată de cancere (cu excepţia cancerului pulmonar) şi este comparabilă sau chiar mai mare decât cea pierdută în urma unei boli cronice netransmisibile, cum ar fi artrita reumatoidă, astmul şi bolile de inimă datorate hipertensiunii arteriale. În România, peste 94.000 de fracturi de fragilitate, cele datorate osteoporozei, se produc în fiecare an.

Pentru a marca anticipat Ziua Mondială a Osteoporozei şi a trage un semnal de alarmă asupra gravităţii nediagnosticării şi netratării ei la timp, Asociaţia Pacienţilor cu Boli Endocrine – ENDO Pacienţi a organizat, miercuri, în Capitală, o dezbatere cu tema „Prevenţie şi diagnosticare precoce a osteoporozei – utilizare FRAX”.

Când apar simptomele, boala e deja avansată

În cadrul evenimentului, Prof.dr. Cătălina Poiană, medic primar endocrinolog, prorector UMF „Carol Davila” Bucureşti, preşedinte al Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti, şef-secţie endocrinologie I de la Institutul „Parhon” din Capitală, a explicat că osteoporoza este o afecţiune frecventă, o problemă reală şi gravă de sănătate publică, practic cea mai frecventă boală metabolică osoasă. Din păcate, a subliniat specialistul, o mare problemă este şi faptul că multă vreme afecţiunea este asimptomatică.

„În momentul în care încep să apară simptomele, boala este deja avansată şi au apărut complicaţiile osteoporozei, respectiv fracturile osteoporotice, fracturi de fragilitate pe care le putem întâlni chiar în absenţa unui traumatism, chiar de la, spre exemplu, o simplă cădere de la poziţia verticală. Dacă eu acum merg un pic mai repede şi mă împiedic de covor, şi cele mai multe căderi sunt din păcate acasă, la îmbinarea dintre covoare sau la praguri la care nu suntem atenţi, dacă are loc o asemenea căzătură, chiar pe un covor în casă, poate să se producă o fractură de şold şi acesta este deja semnătura osteoporozei severe”, a arătat endocrinologul.

O fractură osteoporotică la fiecare 3 minute. FRAX, testul-cheie

Prof.dr. Cătălina Poiană a atras atenţia că la fiecare trei minute se produce o fractură osteoporotică, de aceea este important să se prevină boala. Iar primul şi cel mai uşor pas este acela de a identifica persoanele la risc de a dezvolta boala, folosind chestionarul FRAX.

„Este important să decelăm precoce pacienţii care sunt la risc de a dezvolta osteoporoză, şi acest lucru se poate face punând la un loc factorii de risc pentru apariţia fracturilor osteoporotice, care sunt de fapt prinşi într-un model matematic. Acesta este modelul FRAX care a fost făcut de statisticieni, punând laolaltă acei factori de risc care au cea mai mare predictibilitate pentru riscul de fractură de fragilitate, pe de o parte şi pe de altă parte, care pot să fie cuantificaţi, pentru că mai sunt unele elemente care-s mult mai greu de cuantificat, cum ar fi riscul de cădere. (…) FRAX-ul s-a modernizat. Avem acum o variantă mai rafinată, care cuantifică şi severitatea acestor factori de risc şi predictibilitatea pentru riscul de fractură osteoporotică este în acest fel ameliorată. Un alt lucru pe care voiam să-l spun: FRAX-ul este la îndemâna medicilor de familie. Trebuie să vă spunem că în ceea ce noi puneam în strategia naţională de sănătate, noi solicităm CNAS să pună această unealtă şi la îndemâna ambulatoriului de specialitate, nu doar a medicului de familie. (…) Asistenţa medicală prespitalicească trebuie întărită şi fondurile trebuie să meargă către această zonă, pentru că este singura modalitate prin care vom degreva camerele de gardă şi consultaţiile foarte multe din spitale, care pot fi rezolvate de specialiştii noştri din ambulatoriu de specialitate şi de medicina primară. De asta noi milităm ca această unealtă pe care o avem la dispoziţie în acest moment de a decela riscul de fractură osteoporotică să fie introdus în programul COCA şi pentru specialiştii din ambulatoriu, nu doar pentru medicina de familie”, a detaliat endocrinologul.

Puţin pacienţi diagnosticaţi şi incluşi în tratament

Dr. Valeria Herdea, medic de familie şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a precizat, la aceeaşi dezbatere, că peste 2.400 de pacienţi cu osteoporoză din România sunt în evidenţele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătăte ca fiind în tratament.

„Pentru mine surpriza este că sunt mai puţini cei care se prezintă la medicul de familie. Îmi pare rău, dar cred că acesta este cel mai important mesaj: să mergi o dată pe an la medicul de familie la un consult preventiv. Nu ştiu cum să fac populaţia să înţeleagă că nu este doar un drept al asiguratului, ci o datorie, o obligaţie civică. Nu poţi veni lat de bolnav, când eşti în ultimul hal cu fractură de şold şi n-ai fost niciodată până atunci la medicul tău. Medicul de familie va trimite la endocrinolog, la recuperare, unde e nevoie. Gândiţi-vă că există această posibilitate şi că norme de aplicare ca acum mai rar au fost”, a punctat şeful CNAS.

De ce este vital FRAX-ul

Investigaţia de bază în urma căreia se pune diagnosticul de osteoporoză este osteodensiometria cu raze X (DEXA). Dar sunt zone unde populaţia nu are acces facil la aceasta.
„Şi atunci, Organizaţia Mondială a Sănătăţii s-a gândit ce am putea să adăugăm pe lângă densitometria cu raze x, nu ca să o înlocuiască, dar să punem şi alte elemente care ne pot ajuta să depistăm osteoporoza înainte de apariţia fracturilor. Şi instrumentele sunt foarte simple. Sunt chestionare care caută factorii de risc. Este important cum te alimentezi, este important ce boli ai avut, este important în familia ta mama, de exemplu, dacă a avut fracturi osteoporotice, în mod particular de şold, este important dacă ai fost tratat cu corticosteroizi ş.a.m.d. Căutarea acestor factori de risc ajută foarte mult, alături de densiometrie, la depistarea riscului fracturar”, a arătat prof dr. Cătălin Codreanu, medic primar reumatologie, profesor de reumatologie în cadrul UMF „Carol Davila” Bucureşti, precum şi manager al Centrului Clinic de Boli Reumatice „Dr. Ion Stoia” din Capitală.

Practic, a spus acesta, instrumentul FRAX pune laolaltă măsurătoare densitometrică şi studiul factorilor de risc.

„Valoarea FRAX-ului este aceea că instrumentul acesta dă o pondere fiecărui factor de risc, pentru că influenţa lor nu este egală, unii contribuie mai mult, alţii contribuie mai puţin. FRAX-ul este un instrument validat şi este un instrument care face referire la populaţia din care provii. () Iar faptul că recent FRAX-ul a fost ajustat cu o populaţie de referinţă modernă românească, este o realizare excepţională, pentru că ne permite calcularea riscului pentru propriile populaţii, faţă de zona în care trăim. Altfel, noi trebuia să ne raportăm la populaţii din vestul Europei, sau din sudul Europei, sau din nordul Europei, care nu dădeau neapărat o comparaţie care să fie realistă, să fie corectă. Ca atare, ideea de a pune FRAX-ul la îndemâna practicianului, de a-l pune la îndemâna medicilor de familie, este o idee excelentă, care ar trebui lărgită cu versiunea nouă, actualizată, a FRAX-ului şi pentru celelalte specialităţi medicale”, a punctat prof.dr. Cătălin Codreanu.

Instrumente la îndemâna medicului de familie

În acest moment medicul de familie poate face prevenţie pentru osteoporoză. Doctor Sandra Alexiu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov şi medic de familie, a explicat că poate trimite pacientul la analize şi chiar şi să tratateze osteoporoza fără să mai depindă de scrisorile medicale ale colegilor din celelalte specialităţi. Dar toate acestea au fost obţinute cu paşi mici şi cu lupte grele.

„De asta, la ora actuală, în lanţul de diagnostic al osteoporozei este mult mai multă cale liberă, atât pentru parte de awareness, dar şi pentru partea de chestiuni practice. Nu doar că avem acces la chestionare şi la FRAX, dar acestea sunt incluse în softurile noastre de cabinet. Şi mai mult decât atât, există şi alerte. În softul meu de cabinet eu am alertă pe baza sexului şi a vârstei atunci când există un pacient care este la risc de osteoporoză, ceea ce mă face pe mine să fiu un pic mai atentă la acest lucru. Am voie să trimit la consultaţie preventivă la DEXA pacienţii peste 60 de ani. Am voie să trimit pacienţii pe care îi suspectez de osteoporoză la DEXA, dacă am efectuat chestionarul pe care de asemenea îl găsesc în soft, să facă investigaţia cu bilet de trimitere şi cu toate că într-adevăr era dificil, au început să se mai relaxeze lucrurile, pentru că plafoanele sunt puţin mai mari şi pacienţii mei reuşesc, chiar dacă sunt în mediul rural, să-şi găsească mai uşor în Bucureşti cabinete care să le facă DEXA fără să le solicite taxă suplimentară, aşa cum se întâmplă uneori”, a explicat medicul.

Faptul că a fost ridicată restricţia cu scrisorile medicale contribuie major la uşurarea procesului, dar mai e cale lungă până când el chiar să funcţioneze aşa cum ar trebui.

„Prin ridicarea restricţiilor cu scrisorile medicale, avem posibilitatea să folosim primele linii terapeutice cu terapie împotriva osteoporozei de un an şi ceva. Sigur că există nişte trepte şi dacă aceşti pacienţi nu răspund la terapie, vor fi îndrumaţi mai departe către medicul endocrinolog, sau reumatolog, sau cel de recuperare medicală, aşa cum sunt şi către ortopezi, acolo unde este nevoie. Cel mai tare ne doare birocratizarea şi hârtiile pe care trebuie să le facem în continuare şi foarte multe lucruri care nu funcţionează, inclusiv în softul pus la dispoziţie de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Faptul că nu avem acces cât mai rapid la rezultate, la scrisorile medicale, nu putem să trimitem biletele online ca să scurtăm drumul acestor pacienţi şi chinul prin care trec să găsească posibilitatea unei programări”, a subliniat dr. Sandra Alexiu.

Evident există şi alte aspecte ale problemei, în egală măsură importante, care trebuie îmbunătăţite.

„Ceea ce ne-am dori ar fi să fie incluse tratamentul şi monitorizarea acestor pacienţi cu osteoporoză, alături de celelalte tipuri de consultaţii de monitorizare care s-au tot perpetuat în contractul-cadru. La ora actuală avem consultaţii mai bine stimulante şi de mai lungă durată pentru pacienţii cu boli cardiovasculare, cu boli cronice de rinichi, cu boli cronice pulmonare, dar nu este inclusă şi poate pe viitor ar trebui să luăm în calcul şi partea de osteoporoză, pentru că acum avem pârghiile ca să o şi prevenim, s-o şi depistăm şi s-o şi tratăm în primele ei faze”, a mai arătat dr.Alexiu.

Osteoporoza, la vârste mai mici

Ea a tras un semnal de alarmă asupra schimbărilor care fac ca osteoporoza să nu mai fie o boală care apare la persoane trecute de 50 de ani.

„Uitaţi-vă, ne confruntăm de 10 ani cu fenomenul de pubertate precoce. Sigur, toată lumea ştie că acum avem pubertate la fetiţe încă de la 10 ani, iar pubertatea de la 10 ani va antrena o meropauză precoce în nişte ani de acum încolo. Deja, probabil în 20 de ani vom avea aceste riscuri decalate cu 10 ani mai devreme şi cred că trebuie să ne pregătim din timp şi la nivelul corpului medical. Sigur că avem încredere că medicina care evoluează atât de bine va găsi soluţii mai bune, dar trebuie să privim şi cu ochiul spre viitor despre acest lucru”, a mai arătat medicul de familie.

Dizabilitate. Povara durerii şi a deformării oaselor

Prof.Dr. Gelu Onose – medic de recuperare, medicină fizică şi balneologie – Recuperarea tuburărilor de mobilitate şi a condiţiilor debilitante consecutive osteoporozei spune că osteoporoza este dublu-dizabilitantă.

„Direct prin durere şi prin deposturări ca urmare a fracturilor. Din perspectiva specialităţii mele de recuperare fizică şi balneoclimatologică avem pe de o parte ca elemente de intervenţie profilactică, dar şi terapeutică cura helio-marină, dar şi metode intervenţionale”, a arătat balneologul.

În plus, el crede că ingineria medicală ne-ar putea da, în viitorul nu foarte îndepărtat, soluţii pentru reducerea efectelor osteoporozei la persoanele care nu se mai pot mişca, spre exemplu.

„Un studiu relativ recent care arată că de trei ori pe săptămână a umbla câte 60 minute îmbrăcat într-un costum exoschelet robotizat care permite reluarea verticalizării şi mersului previne declinul densităţii minerale osoase, în vreme ce alte demersuri de kinetoterapie, cum ar fi aerobic de tip aerobic, fie de tip rezistiv, nu fac decât să prevină îngrăşarea. Deci, încărcarea gravitaţională şi cu ajutorul exoscheletelor şi-a găsit şi confirmarea valorii terapeutico-recuperatorii, dar bineînţeles, va putea să redea într-o oarecare măsură importantă autonomia şi deci calitatea vieţii”, a explicat prof.dr. Gelu Onose.

Zeci de mii de fracturi de fragilitate, cheltuieli uriaşe

Doctor Adrian Pană, specialist în sănătate publică, susţine că în România, în 2021, erau în jur de 40.000 de fracturi de fragilitate documentate ca fiind spitalizate. De asemenea, el consideră că nu orice persoană care are osteoporoză diagnosticată, nu orice persoană care face o fractură osteoporotică, este şi diagnosticată ca având afecţiunea în sine.

„Lucrul ăsta mă face să cred că 40.000 este un număr care este foarte subdimensionat, dacă pornim de la premiza că aceste 40.000 de fracturi sunt tratate şi ne uităm atât la costurile din perspectiva sistemului de sănătate, cât şi la costurile societale. Şi când zic societale, mă gândesc la un pacient care a avut o fractură osteoporotică şi care începe să piardă din productivitate. Adică o persoană activă devine o persoană relativ dependentă, are nevoie de ajutor, nu mai poate munci la fel cu muncea înainte, mai ales dacă lucrul ăsta se întâmplă înainte de speranţa de viaţă medie, deci înainte de 75 de ani. Costurile pe care le estimam atunci pentru aceste 40.000 de fracturi osteoporotice ajungeau în jur de 60 de milioane de euro pe an. Deci, şi societatea suportă nişte costuri, nu doar sistemul de sănătate. Actualizând la nivelul lui 2024, luând în considerare inclusiv influenţele salariale pe care sistemul de sănătate le primeşte, cred că acum puteţi spune că suntem undeva chiar la 130 de milioane de euro pe an. Şi, ca să vă dau o perspectivă, 130 de milioane de euro pe an înseamnă cam 10% din cât cheltuieşte Fondul Naţional de Asigurări Sociale de Sănătate pentru programul de cancer într-un an. E o sumă impresionantă, din punctul meu de vedere”, a arătat expertul.

Ce se poate face? Primul pas firesc

Dr. Adrian Pană spune că există soluţii pentru reducerea acestei poveri, atât socială, cât şi financiară. Ele trebuie să pornească de la un element de bază.

„Înainte de prevenţie, eu cred că este un alt element care este absolut esenţial, şi anume educaţia, pentru că a face prevenţie fără educaţie pentru sănătate câştigul e minimal, nu e un câştig important. Educaţia nu se face peste noapte, educaţia nu se face printr-un ordin de ministru. Educaţia nu se face prin bani pe care îi alocă CNAS. Este extrem de greu să aştepţi ca educaţie pentru sănătate să-ţi facă sistemul de sănătate. Sistemul de sănătate e ocupat să pună diagnostice, să trateze, să recupereze. Educaţia e un concept care ar trebui să vină din partea altor sisteme, în care ar trebui să se investească pe tot parcursul vieţii, de la naştere şi până la sfârşitul vieţii, în diferite modalităţi. Din păcate, în momentul de faţă nu avem o abordare, să zicem aşa, coordonată, asupra modului în care facem educaţie. Încă dezbatem dacă educaţia pentru sănătate în şcoală trebuie făcută de diriginte, de nu ştiu ce profesor de biologie, de medicul şcolar, de asistentul medical şcolar, dar nu am ajuns la nicio concluzie. Deci acesta e unul din primii paşi. Educaţia ar însemna şi să înţelegem că nu oricând e indicat să iei orice sursă de informaţie şi să acţionezi în baza acelei surse de informaţie fără să treci printr-un filtru” a dezvăluit, în final, expertul.

Toţi participanţii la dezbaterea cu tema „Prevenţie şi diagnosticare precoce a osteoporozei – utilizare FRAX” au atras atenţia că este important să facem controale periodice, să avem grijă la alimentaţie, care să fie bogată în lactate cu conţinut scăzut de grăsime, cereale integrale, proteine, legume, fructe, să facem mişcare în fiecare zi, să mergem pe jos în ritm alert aproximativ o oră şi să avem un somn odihnitor.