Pe 14 octombrie, Point Public Affairs a organizat conferința “Elefantul din încăpere”, din seria evenimentelor ThinkHealth, în care speakerii și participanții au încercat împreună să găsească răspunsul la întrebările: Suntem în acel moment de inflexiune în care avem capacitatea de a transforma vulnerabilitățile în politici reparatorii, pe care să le și implementăm? Putem să dezvoltăm un sistem de sănătate viabil, care să nu fie construit exclusiv pe impactul pandemiei de SARS – CoV – 2? Cum ar trebui să arate o nouă Strategie de Sănătate bazată pe o viziune pe termen lung și adaptată nevoilor și priorităților României?
Conferința a avut loc într-un format hibrid, gândit pentru stimularea dinamismului evenimentelor marca ThinkHealth: un main stage organizat la Palatul Parlamentului alocat speakerilor și un spațiu online care a permis vizionarea în timp real a conferinței și interacțiunea cu contributorii la eveniment.
Tema “Elefantul din încăpere” se referă la vulnerabilitățile cronice de care suferă de peste 30 de ani sistemul românesc de sănătate, pe care pandemia le-a scos încă o dată în evidență. Suntem în momentul în care aceste fragilități trebuie obligatoriu adresate prin politici de sănătate adecvate, cu atât mai mult cu cât Strategia Națională de Sănătate 2021 – 2027 este în pregătire.
Participanții au vorbit despre cum arată prezentul sistemului de sănătate românesc, dar mai ales despre cum ar trebui să arate viitorul acestuia. În acest sens, pandemia a demonstrat că sistemul românesc de sănătate are nevoie de o reformare rapidă în zone precum digitalizarea sănătății & telemedicina, remedierea deficiențelor din abordarea bolilor cronice, importanța strategică a colectării de plasmă, implicarea autorităților locale în gestionarea problemelor sanitare, parteneriatele dintre autorități, comunitate medicală, industriile din sănătate, societate civilă.
O altă temă abordată a fost Strategia Naționale de Sănătate 2021 – 2027, pe două coordonate importante: evaluarea Strategiei precedente și prioritățile incluse în Programul Operațional Sănătate. Contributorii au accentuat importanța includerii în noua Strategie a unor teme considerate de maximă importanță, precum politicile privind prevenția și vaccinarea, screening și diagnostic timpuriu, acces la date și registre de pacienți, medicină personalizată, acces la tratamente inovatoare sau posibila constituire a unui Fond de Inovație pentru medicamente în România, pentru a oferi acces la tratamente pacienților care suferă de boli grave și periculoase pentru viață, dar și pentru a acoperi perioada dintre aprobarea Agenției Europene a Medicamentului și rambursarea locală. Acest Fond ar avea drept misiune acordarea cu prioritate a medicamentelor inovatoare care să răspundă nevoilor nesatisfăcute de tratamente pentru bolile asociate cu morbiditate crescută sau mortalitate în România.
Principalele declarații:
Potrivit lui Laszlo Attila, președintele Comisiei pentru Sănătate Publică din Senat, pandemia de COVID-19 a avut un impact negativ major asupra bolnavilor cronici, care s-au aflat în imposibilitatea accesării serviciilor medicale. În continuare nu se pune accent pe prevenție, deși aceasta este soluția pentru decesele evitabile. De asemenea, acesta a adăugat că prioritățile sale din perspectiva unui potențial viitor mandat ar fi legea vaccinării, telemedicina și legea de prevenție a diabetului.
Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Adela Cojan, a declarat că în viitorul pachet de servicii medicale din noul contract cadru, alături de teleconsultaţii, ar putea fi introduse şi alte tipuri de servicii legate de telemedicină, precum teleradiologia: „Vom integra aceste servicii în cadrul noului contract cadru şi a normelor de aplicare a acestora pentru anul 2021. (…) Vom crea un portal pentru raportarea şi ulterior decontarea serviciilor la distanţă”.
Potrivit Dianei Loreta Păun, consilier prezidențial, digitalizarea e o temă prioritară pentru Administrația Prezidențială – iar una dintre necesitățile sistemului românesc de sănătate este un sistem informatic integrat care să poată fi ușor accesat și care să poată oferi în timp real date.
Și Andrei Baciu, secretar de Stat în Ministerul Sănătății, a vorbit despre importanța digitalizării în sistemul de sănătate, adăugând că în acest domeniu s-a înregistrat un progres semnificativ: pe baza unor principii participative au fost aduși la aceeași masă toți actorii implicați în acest proces – actori instituționali, experți, asociații de pacienți sau societatea civilă. Împreună, toate aceste părți au reușit să identifice câteva obiective strategice, aliniate cu obiectivele europene, pentru a avea o accesabilitate crescută la atragerea fondurilor comunitare. În continuare, urmează elaborarea unui plan de acțiuni ce va fi implementat din ianuarie 2021.
Prof. Alexandru Rafila, membru în Comitetul Executiv al Organizației Mondiale a Sănătăţii, a declarat că prioritatea zero ar fi organizarea sistemului de sănătate publică, care are un caracter preventiv și intervențional, prin următoarele măsuri concrete: o revalorizare a Institutului Național de Sănătate Publică, dezvoltarea filialelor regionale ale acestuia și înființarea altora noi, precum și coordonarea de către INSP din punct de vedere tehnic și profesional a pandemiei, care ulterior ne-ar ajuta în multe alte domenii (precum acțiuni la nivelul determinanților stării de sănătate a populației sau în educația pentru sănătate).
Cristian Bușoi, membru al Parlamentului European, raportor al Programului EU4Health a vorbit despre prioritățile la nivel european în domeniul sănătății, care vor trebui integrate în noua strategie națională de sănătate din România: planul de luptă împotriva cancerului, digitalizarea, infecțiile intra-spitalicești, descoperirea de noi tratamente și acomodarea lor în sistemele de sănătate și, nu în ultimul rând, lupta împotriva penuriei de medicamente.
Sociologul Vasile Dâncu a vorbit despre necesitatea ca sănătatea să devină un proiect strategic de țară, care să existe dincolo de ideologii sau crize, bazat pe analiza și prelucrarea datelor din sistemul medical, identificând și câteva instrumente concrete în acest sens: un observator național al diverselor tipuri de boli, un soft de culegere a datelor sau un barometru național al stării de sănătate a populației.
Elena Cristina Dinu, deputat în Comisia pentru Sănătate și Familie, a vorbit despre lărgirea cercului de actori implicați pentru rezolvarea mai eficientă a fragilităților din sănătate: „Ideea de parteneriate este una firească, practicată la scară largă, cu beneficii multiple pentru toți cei implicați. Personal sunt deschisă la ideea de a lucra la un cadru clar prin care parteneriatele să primească o definiție, limite, posibile obiecte și alte detalii de natură legislativă. Cu această ocazie lansez o invitație deschisă către toți cei interesați să participe și să aibă un aport în acest nou început”.
