Întotdeauna este momentul potrivit să discutăm despre sănătate, având în vedere că, pentru a ne pregăti temeinic pentru viitor, trebuie să înțelegem mai bine ce se întâmplă în prezent, când, din păcate, subiectul infecțiilor nosocomiale, al rezistenței la antimicrobiene ridică în continuare multe semne de întrebare în România. Este opinia europarlamentarul Cristian Bușoi (foto), președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European și raportor al Parlamentului European pentru programul de Sănătate al Uniunii Europene, chestionat în legătură cu problema infecțiilor nosocomiale, în timpul pandemiei Covid -19 și dacă este acum momentul potrivit să discutăm despre acest subiect.

”Sistemul verificării substanțelor biocide se bazează încă pe sinceritatea furnizorilor de pe piață. Nu există nici astăzi un laborator acreditat în sistemul public, care să poate face propriile verificări. Nu există nici o procedură de verificare periodică, după un standard și o regulă transparentă, care să determine firmele producătoare să mențină calitatea ridicată a produselor bicode. Nu avem o strategie națională, care să descurajeze consumul excesiv de antibiotice – ci doar campanii publice pe termen limitat, cum a fost cea din 2016 – «Nu antibiotic la-ntâmplare» – și nici o monitorizare clară a numărului de persoane care își pierd viața, din pricina infecțiilor nosocomiale. Deocamdată, bănuim că ar fi vorba despre 2000 de decese în fiecare an, cu o estimare a creșterii numărului de cazuri la 30.000, până în 2050. La toate acestea se adaugă o rețea de spitale învechită și respectarea, cu mari sincope, a circuitelor din unitățile sanitare”, a explicat europarlamentarul Bușoi, de profesie medic.

 

Spitalele noi nu apar peste noapte

”Știu că în Parlamentul României există o inițiativă care prevede înființarea unui Comitet Național pentru Prevenirea și Limitarea Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale, care ar urma să fie coordonat de Ministerul Sănătății. Această inițiativă prevede, printre altele, ca în spitalele nou construite să existe, în procent de 50%, saloane cu maximum 2 paturi și grup sanitar propriu. O condiție corectă, în opinia mea, care ar ajuta la diminuarea numărului de infecții. Din păcate însă, spitalele noi nu apar peste noapte. În ultimii 30 de ani, s-a promis mult și s-a făcut extrem de puțin pentru infrastructura publică de spital. Chiar dacă actualul Guvern a reușit să miște lucrurile în direcția cea bună și a semnat finanțarea pentru construirea a trei spitale regionale, va mai dura până când acestea vor putea primi efectiv pacienți”, a mai arătat liberalul.

 

Raportările fictive pot avea consecințe grave, chiar letale

Potrivit acestuia, ”astăzi, trebuie să ne concentrăm atenția pe ceea ce avem și să încercăm să facem mai bine”: ”Raportarea în spitale trebuie încurajată, personalul medical trebuie responsabilizat. Sistemele de monitorizare trebuie îmbunătățite, pentru a stopa subraportarea. Iar aceasta nu este o problemă doar în România, ci la nivel european. Infecțiile raportate în sistemele de supraveghere europene sunt în procent mai mic de 1%. Cu toții trebuie să înțelegem că raportarea infecțiilor nosocomiale nu este facultativă, ci necesară. Raportările fictive pot avea consecințe grave, chiar letale, în diverse arii terapeutice: oncologie, chirurgie, ATI.”

 

Fonduri europene disponibile: peste 9 miliarde de euro pentru un Program de Sănătate Independent

”Să nu pierdem din vedere un aspect extrem de important. Fondurile europene pentru Sănătate pot fi accesate și pentru a îmbunătăți rezistența la antimicrobiene. Ca raportor al Parlamentului European pentru programul de Sănătate al Uniunii Europene, am reușit să conving Comisia Europeană să finanțeze un Program de Sănătate Independent. Bugetul acestui program depășește 9 miliarde de euro. Sunt bani la dispoziția României și a celorlalte state membre. Sunt bani din care se pot cumpăra echipamente complexe, de ultimă generație, pentru cabinetele medicale, laboratoarele de analize, laboratoarele de microbiologie. În plus, noul program de sănătate al UE include, printre priorități, remodelarea circuitelor funcționale ale unităților sanitare, pentru respectarea normelor privind reducerea riscului de transmitere a infecțiilor și actualizarea ghidurilor și a protocoalelor, conform necesitaţilor şi standardelor internaţionale și europene”, a explicat Cristian Bușoi.

 

Context

Nivelurile actuale de rezistență antimicrobiană (AMR) în România reprezintă un motiv serios de îngrijorare. European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC) a concluzionat, după vizita din România, realizată în martie 2017, că nivelurile de rezistență antimicrobiană locale sunt îngrijorătoare, fiind mai mari, comparativ cu majoritatea țărilor din UE.

Potrivit specialiștilor, câțiva factori contribuie la situația actuală: consum mare de antibiotice, datorat, în mare parte, prescrierii necorespunzătoare, faptul că există limitări, în ceea ce privește infrastructura din spitale, și o lipsă de competențe cheie, în rândul personalului medical și lipsa monitorizării: câţi pacienţi mor, exact, din cauza infecţiilor nosocomiale. În plus, România nu are date solide despre ratele AMR, infecțiile asociate asistenței medicale (HAI) și consumul de antimicrobiene, la nivel local, pentru a realiza ghidurile de tratament potrivite și pentru a obține o utilizare prudentă a antibioticelor și măsuri de prevenire și control a infecțiilor nosocomiale (IPC).