Conform Raportului “Consumul de antibiotice, rezistența microbiană și infecțiile asociate asistenței medicale România 2018”, realizat de Institutul Național de Sănătate Publică, consumul total de antibiotice a crescut în România cu 2,5-3% față de anii 2016-2017, când scăzuse. Mai mult, rezistența bacteriană urmează evoluțiile din anii precedenți, fiind la un nivel foarte ridicat, în creștere pentru bacterii implicate mai ales în infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM).

,,Dacă datele anilor 2016-2017 au arătat că se pot obține progrese cu ajutorul campaniilor de informare și al dezbaterilor mult mai frecvente despre antibiotice, despre rezistența bacteriană și despre IAAM în mediul medical și în cadrul publicului nespecialist, datele înregistrate pentru anul 2018 indică o reluare a creșterii consumului, în special pentru grupele de antibiotice de rezervă și de salvare, cu consecințe la nivelul rezistenței bacteriene în IAAM. Tragicul accident de la Colectiv, scandalul Hexipharma și ceea ce a urmat au generat interes pentru tema IAAM, până acum adesea trecută sub tăcere și ar trebui să constituie un imbold major pentru o atitudine mult mai judicioasă în această privință”, se arată în raport.

Consumul de antibiotice în anul 2018 a fost de 26,29 DDD/1000 loc/zi, primele trei grupe de antibiotice utilizate fiind penicilinele – 43,2%, cefalosporinele – 19,7% și chinolonele – 12,6%. Conform actualului raport, consumul de antibiotice cu risc major de a declanșa infecţii cu Clostridium difficile (ICD) rămâne la un nivel ridicat, 8,47 DDD/1000loc/zi, în creștere cu 0,27 DDD/1000loc/zi față de anul precedent.

Autorii raportului reliefează la începutul lucrării care sunt principalele modificări nefavorabile în anul 2018 comparativ cu anii anteriori, respectiv reluarea tendinței de creștere a consumului total de antibiotic, scăderea accentuată a consumului de antibiotice cu spectru îngust: peniciline şi cefalosporine de generația 1, creșterea consumului unor antibiotice puternic inductoare de rezistență bacteriană și ICD: cefuroximă, ceftriaxonă, chinolone; precum și creșterea consumului de antibiotice ,,de salvare”, carbapeneme și vancomicină.

,,Infecţiile asociate asistenței medicale rămân și în 2018 o patologie mult subestimată în România, cu o incidență medie de 0,55% din totalul pacienților externați, pe baza raportărilor statistice a majorității spitalelor din România”, subliniază raportul.

Pe de altă parte, un studiu realizat în 2017, aprobat de Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi, pe un eşantion de adulţi din Galaţi, a constatat că 72% au luat antibiotice fără prescripţie medicală cel puţin o dată pe parcursul vieţii. Mai mult, 39% consideră că atât virozele, cât şi infecţiile respiratorii bacteriene trebuie tratate cu antibiotice.

Chiar şi unii dintre pacienţii care au nevoie de tratament cu antibiotice uneori le administrează incorect, au observat medicii. Cele mai dese abateri observate au fost: pacienţii fie nu iau medicamentele pe toată perioada prescrisă de medic, fie nu iau dozele cu frecvenţa indicată. „Antibioticele sunt medicamente care trebuie utilizate la intervale clare de timp. La 12 ore, la opt ore, la şase ore, după specificul fiecăruia. Sunt multe persoane care administrează medicamentul antibiotic în funcţie de timpul lor liber. Nerespectarea intervalelor de timp favorizează scăderea concentraţiilor de antibiotic din organismul nostru. Când concentraţia scade, mor bacteriile mai sensibile şi supravieţuiesc bacteriile mai rezistente. Acestea din urmă au o viteză foarte mare de multiplicare“, explica prof. univ. dr. Mihai Nechifor, preşedintele Societăţii Române de Studiu al Chimioterapicelor, citat de ziarul “Adevărul”.
Un alt obicei des întâlnit este acela al părinţilor care apelează la antibiotice pentru a-şi trata copiii, mai ales atunci când aceştia sunt foarte mici. E un tratament ale cărui efecte se pot vedea uneori, în sănătatea copilului, după câţiva ani. „În pediatrie, părinţii vin şi solicită antibiotice pentru copii. Au fost făcute cercetări pentru a se evalua efectul antibioticelor pe termen lung. S-a constatat că, pentru copiii de până la 2 ani, mai multe cure de antibiotice pe an distrug flora intestinală. Şi s-a constat că aceştia intră în categoria copiilor care vor dezvolta obezitate până la vârsta de 7 ani. Deci este o consecinţă tardivă, nu imediată a administrării repetate de antibiotice. Trebuie să ţinem cont de faptul că orice tratament cu antibiotice trebuie realizat justificat“, spune prof. univ. dr. Cristina Ghiciuc.