angiomed.jpgClinica ANGIOMED pune la dispoziţia publicului larg „Ghidul Pacientului”, prin care încearcă cu sprijinul nemijlocit al personalului său medical de înaltă notorietate, să explice pe larg necesitatea depistării bolii ischemice coronariene, a diagnosticării corecte şi la timp a acesteia şi implicit necesitatea terapiilor intervenţional-invazive în tratarea/terapia acestor afecţiuni cardiovasculare, ghid disponibil spre însuşire direct la clinică şi spre consultare pe site-ul propriu: www.clinica-angiomed.ro.

Cu precizarea că aceste terapii invaziv-intervenţionale (coronarografia, artereografia, flebografia) sunt explorări funcţionale netraumatizante/nedureroase, iar cealaltă categorie, constând în angioplastii cu/fără stent, implantări de stimulatoare cardiace, sunt terapii/intervenţii efectuate de către medici de înaltă clasă în domeniu.

Astăzi despre:

I. ROLUL CORONAROGRAFIEI ÎN DIAGNOSTICUL BOLII CARDIACE ISCHEMICE ŞI TRATAMENTUL PERCUTAN CORONARIAN INTERVENŢIONAL ÎN CLINICA ANGIOMED

Boala coronariană ischemică (BCI) este o afecţiune coronariană caracterizată prin îngustarea lumenului vascular realizată prin formarea plăcii de aterom. Aceasta induce diminuarea aportului de sânge oxigenat la nivelul teritoriului miocardic corespunzător. Consecinţa ischemiei miocardice este alterarea funcţiilor normale ale muşchiului cardiac.

Coronarografia reprezintă investigaţia invazivă, nechirurgicală care aduce cele mai precise informaţii în legătură cu caracteristicile stenozelor coronariene, numărul vaselor afectate. Ea este necesară pentru a stabili tratamentul optim ulterior: tratament medical exclusiv, tratament coronarian intervenţional (angioplastie coronariană, implantare de stent coronarian etc.) sau intervenţie chirurgicală de revascularizare miocardică. În afară de stenoze, coronarografia poate evidenţia şi alte anomalii: variante anatomice, spasm coronarian, punţi musculare, fistule coronariene, disecţii, anomalii coronariene în cadrul unor boli inflamatorii sau al unor afecţiuni congenitale complexe etc. În cazurile cu stenoze semnificative, subocluzive sau la pacienţii cu coronare ocluzionate poate fi evaluată circulaţia colaterală inter- sau intracoronariană. Aspectul angiografic al stenozei poate aduce informaţii orientative asupra materialului care realizează stenoza: calcificare, tromboza etc.

Indicaţiile coronarografiei includ următoarele situaţii, cu diferite grade de prioritate sau cu caracter de urgenţă în anumite cazuri:

– pacienţi cu BCI la care tratamentul medical nu mai este eficient şi se constată reapariţia crizelor anginoase sau agravarea crizelor anginoase;

– pacienţi cu angină pectorală nou apărută, angină pectorală instabilă, infarct miocardic acut (când criteriile de efectuare a coronarografiei sunt îndeplinite) sau angina post-infarct;

– pacienţi cu BCI, fără dureri anginoase, dar cu modificări EKG;

– pacienţi cu BCI cu simptomatologie sugestivă, dar cu EKG neconcludent;

– evaluarea patului vascular coronarian după o procedură intervenţională sau după intervenţie de by-pass aortocoronarian;

– pacienţi cu boli cardiace valvulare şi malformaţii cardiace congenitale la care sunt suspectate afecţiuni coronariene asociate etc.;

Consecinţa efectuării coronarografiei este instituirea tratamentului optim. În funcţie de numărul stenozelor, numărul vaselor afectate, aspectul şi caracteristicile stenozelor puse în evidenţă, vârsta pacientului, afecţiuni asociate etc., poate fi aleasă varianta de tratament: medical, intervenţional sau chirurgical.

Dacă sunt evidenţiate leziuni care îndeplinesc criteriile unei proceduri coronariene intervenţionale (PCI) atunci sunt efectuate angioplastii coronariene, implantări de stenturi coronariene farmacologic-active sau convenţionale sau sunt utilizate alte tehnici intervenţionale (dispozitive rotaţionale şi/sau de extragere a materialului endocoronarian, administrarea intracoronariană a unei medicaţii adjuvante etc.). În funcţie de selectarea cazurilor, de consumabilele disponibile şi de experienţa echipei pot fi abordate şi leziuni complexe, multicoronariene.

În general variantele terapeutice sunt complementare şi pot fi aplicate secvenţial aceluiaşi pacient dacă evoluţia afecţiunii coronariene o impune.

Tratamentul intervenţional necesită asocierea tratamentului medical (în mod special al antiagregantelor plachetare) şi continuarea controalelor cardiologice periodice. Acestea evaluează în timp rezultatele obţinute (după PCI de obicei pacientul poate reveni la o viaţă activă, normală). În cazul implantărilor de stenturi coronariene, fenomenul de restenoză (întâlnit la stenturilor convenţionale în aprox. 30-40% dintre pacienţi) a fost aproape complet suprimat prin utilizarea stenturilor farmacologic-active care au proprietatea de a elibera la locul implantării o substanţă care previne restenozarea.

În laboratorul de cateterism şi angiografie al Clinicii Angiomed sunt efectuate coronarografii şi proceduri intervenţionale (angioplastie coronariană şi implantare de stenturi coronariene farmacologic-active sau convenţionale) la pacienţii cu BCI care întrunesc criteriile medicale necesare. Îngrijirea de specialitate, utilizarea consumabilelor de ultimă generaţie şi experienţa echipei medicale concură la obţinerea rezultatelor optime.

II. TRATAMENTUL PERCUTAN ENDOVASCULAR (ANGIOPLASTIA CU BALON ŞI IMPLANTARE DE STENT), PENTRU BOALA OCLUZIVA ILIACA EFECTUAT ÎN CLINICA ANGIOMED

Angioplastia percutană transluminală şi implantarea de stent sunt tehnici eficiente de tratament al stenozelor şi ocluziilor de artere iliace la pacienţii simptomatici. Succesul imediat al acestei proceduri este cuprins între 95% şi 100%.

Studiile arată/indică menţinerea permeabilităţii vasculare la aproape 90% din cazuri, la 5 ani după implantarea stenturilor, rezultate care sunt comparabile cu cele obţinute de chirurgia vasculară.

Dezvoltarea tehnicilor endovasculare şi a tehnologiei endoprotezelor au permis abordarea unor leziuni iliace din ce în ce mai complexe şi obţinerea unor rezultate optime, cu rata scazută a complicaţiilor (disecţie, ruptură vasculară, tromboză, embolie distală, hemoragie).

Menţinerea rezultatelor pe termen lung este similară chirurgiei vasculare şi în literatura de specialitate este indicată o incidenţă scăzută a restenozei de aprox. 10 %.

Au fost imaginate diferite tehnici în funcţie de localizarea şi tipul leziunilor. Stenozele ostiale bi-iliace pot fi tratate prin angioplastie cu 2 baloane concomitent („kissing” angioplasty technique) şi implantarea a 2 stenturi la acest nivel. În situaţia unei ocluzii arteriale, recanalizarea mecanică poate fi realizată cu ajutorul arcurilor ghid hidrofilice. În ocluziile relative recente, sub 6 luni, administrarea prealabilă a fibrinoliticelor poate facilita repermeabilizarea transluminală a arterei.

Angioplastia cu balon rareori poate fi suficientă pentru obţinerea unui rezultat final optim (caracterizat prin criterii stricte: absenţa stenozei reziduale, absenţa unei disecţii, absenţa unui gradient presional intravascular, imagine optimă la controlul ecografic endovascular). De aceea, asocierea implantării unui stent este necesară.

Implantarea directă a unui stent poate fi efectuată când stenoza nu este strânsă. Rezultatele pe termen lung sunt superioare în situaţia implantării stenturilor iliace autoexpandabile comparativ cu angioplastia cu balon. Rata succesului implantării stenturilor iliace se apropie de 100% în diverse studii de specialitate şi incidenţa complicaţiilor este foarte scăzută. Stentarea primară iliacă este indicată mai ales în leziunile ulcerate (pentru a limita riscul embolizării distale), ocluziile iliace, leziunile cu risc crescut de restenoză (stenoze complexe). Stenturile autoexpandabile din nitinol (aliaj nichel-titaniu) au avantajul de a avea o rată de scurtare mai mică decât cele din oţel inoxidabil şi pot fi poziţionate cu precizie la nivelul leziunilor iliace. Stenturile acoperite au indicaţii de utilizare în leziuni complexe care asociază anevrisme arteriale şi stenoze ulcerate.

Concluzionând, tehnicile percutane intervenţionale permit tratamentul diverselor tipuri de leziuni ale arterelor iliace. Incidenţa scăzută a complicaţiilor, posibilitatea repetării procedurii intervenţionale, rezultatele bune imediate şi pe termen îndelungat fac din această tehnică o alternativă la chirurgia vasculară şi chiar o primă indicaţie terapeutică pentru pacienţii cu leziuni iliace. Implantarea stenturilor autoexpandabile face posibil abordarea stenozelor complexe iliace.

În laboratorul de cateterism şi angiografie al Clinicii Angiomed sunt efectuate proceduri intervenţionale (angioplastie cu balon şi implantare de stenturi autoexpandabile), la pacienţii cu boală ocluzivă iliacă care întrunesc criteriile medicale necesare. Îngrijirea de specialitate, utilizarea consumabilelor inclusiv stenturile de ultimă generaţie din producţia Medtronic USA şi experienţa echipei medicale din clinica de cardiologie ANGIOMED – Bucureşti, concură la obţinerea rezultatelor optime în diagnosticarea şi terapia afecţiunilor cardiovasculare.

Un articol de Dr. Mihai Iacob – Medic primar cardiologie invazivă/intervenţională, Clinica Angiomed, Bucureşti