Cercetarea științifică, cenușăreasa României

Radiografierea cercetării științifice în România, în general, și a cercetării ștințifice, în timp de pandemie, în particular, a fost miercuri, 8 iulie, tema discuției din cadrul evenimentului special, Dialog cu Diaspora.

Invitații ediției online, moderată de reprezentanții Rețelei de Solidaritate, au fost Ștefan Szedlacsek, cercetător științific la Institutul de Biochimie al Academiei Române, și George Epurescu, cercetător ştiinţific la Institutul Naţional pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiaţiei, institut care a realizat al patrulea laser din lume.

Pe lângă prezentările propriu-zise, cu referire la activitatea celor două institute, care încearcă să țină pasul cu cercetarea la nivel european, în ciuda lipsei de spațiu, finanțare și reformă, atenția a fost  reținută îndeosebi de discrepanța salarizării comparativ cu țările vestice.

„Problema finanțării și organizării în domeniul cercetării nu este una nouă. Timp de 30 de ani, nimeni nu a pus reflectorele pe cercetare. Finanțarea este controlată de diferite grupuri de interese. Această strucură a cercetării nu s-a schimbat de zeci de ani”, a spus cu această ocazie George Epurescu, cercetător ştiinţific la Institutul Naţional pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiaţiei. Potrivit lui George Epurescu, cercetarea din România suportă sustematic încălcări de ordin legislativ, la toate nivelurile.

Întâlnirea a fost organizată sub forma unei conferințe care poate fi urmărită, aici: https://reteauadesolidaritate.com/dialog-cu-diaspora-cercetarea-stiintifica-in-romania-08-iulie-2020/