Cele mai costisitoare cazuri operate, în ultimii ani, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Timişoara au fost în valoare de 200.000 de lei, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, managerul general al spitalului, prof. dr. Gheorghe Nodiţi.
Potrivit acestuia, cazurile complexe ale unor victime din minerit, care au fost pacienţi la Clinica de politraumatologie, chirurgie plastică şi operatorie (Casa Austria), în urmă cu cinci ani, au costat între 50.000 şi 100.000 de lei.
Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Timişoara a precizat că banii care se cheltuie cu pacienţii, mai ales cu cei care necesită terapie intensivă, nu se pot recupera din asigurările de sănătate actuale. Este şi motivul pentru care, în opinia sa, trebuie aplicat principiul „banii asiguratului trebuie să urmeze asiguratul” şi anume, dacă un pacient dintr-un alt judeţ ajunge la Timişoara, banii din asigurările de sănătate trebuie să se deconteze în contul judeţului Timiş şi nu în cel de reşedinţă al bolnavului.
„Spre exemplu, un pacient care vine cu fracturi şi cu genunchiul sau alte oase ale articulaţiilor rupte necesită material de osteosinteză de până la 2.000 de euro. Dacă mai necesită şi terapie intensivă ca urmare a traumatismelor la nivelul capului sau al coloanei sau dacă mai este şi cardiac, costul unei zile de spitalizare ajunge la 750 de lei, iar costul pe secţie este de circa 275 de lei. La acestea se adaugă medicamentele, transfuziile de sânge, alte investigaţii necesare şi, după trei săptămâni, un astfel de pacient ajunge la un necesar de 50.000 de lei. Valoarea punctului ICM la Spitalul Judeţean din Timişoara este de 1.275 de lei. Ar trebui ca punctul să fie de 20 de ori mai mare. Deci, în câţi ani aş putea recupera cheltuiala?”, a explicat Nodiţi.
Pe de altă parte, prof. univ. dr. Lazăr Fulger, de la acelaşi spital, a afirmat, pentru AGERPRES, că, deşi costurile sunt mari şi volumul de muncă este pe măsură, nu se face rabat de la calitatea actului medical. „În ultimii 20 de ani, nu a existat niciun caz de infecţie cu punct de plecare blocul operator al spitalului. Avem aparatură performantă, avem calitate. Dacă, în anii ’70, la un pacient exista o singură anestezistă, acum este câte un medic anestezist şi doi rezidenţi”, a afirmat chirurgul. La Spitalul Judeţean din Timişoara, 40% din cazuri sunt cele care vin din judeţele limitrofe şi nu sunt urgenţe la prima mână, adică au fost trataţi, într-o primă etapă, la alte unităţi medicale, ulterior fiind trimişi în această clinică. Acestea sunt cazuri costisitoare, care presupun internare de la o lună până la chiar un an.
„Suntem în situaţia în care noi nu avem o colaborare – din punct de vedere al pacienţilor care vin la noi şi depăşesc fenomenul de urgenţă, intrând într-un circuit de cronici – în care trebuie supravegheat o perioadă mai mare de timp. Nu există o colaborare cu unităţile medicale din judeţele limitrofe vizavi de treaba aceasta. Dacă am beneficia de un staţionar de cronici, ar fi mult mai uşor pentru noi, deoarece nu vor mai sta în spital la noi cei cu afecţiuni neurologice, spre exemplu”, a mai spus Nodiţi. AGERPRES

- COVID-19
- EVENIMENTE
- ASOCIAŢII DE PACIENŢI
- CAS
- CLINICI PRIVATE
- DSP
- FARMA
- INSTITUŢII
- LEGISLAŢIE
- MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
- ORGANIZAŢII
- SPITALE
- PREVENŢIE
- INOVAŢIE
- COMUNITĂŢI PROFESIONALE
- ATI
- Boli Infecţioase
- Boli Rare
- Cardiologie
- Chirurgie
- Dermatologie
- Diabet
- Endocrinologie
- Epidemiologie
- Estetica medicala
- Gastroenterologie
- Genetica
- Ginecologie
- Hematologie
- Hemofilie
- Hepatite
- HIV
- Medicina de familie
- Neurologie
- Nefrologie
- Nutritie
- Obezitate
- Oncologie
- Ortopedie
- Pediatrie
- Pneumologie
- Radiologie
- Stomatologie
- Transplant
- Tromboza
- Urologie
- COMPANII
Selectați Pagina