Hepatita C la nou-născuți poate apărea dacă mama era infectată cu virusul hepatitei C (VHC) la momentul nașterii. În această situație copilul nenăscut contractează infecția în uter. Cu toate acestea, Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) afirmă că riscul este foarte scăzut, în jur de 4-7%. CDC recomandă, de asemenea, ca nou-născuții ai căror mame au VHC să fie supuși screening-ului la vârsta de 1-2 luni. Mai mult, aceștia recomandă testarea anticorpilor împotriva VHC după ce sugarii au împlinit 18 luni.
Mulți sugari cu VHC nu prezintă simptome, dar pot crește mai lent și nu reușesc să ia în greutate. VHC dispare fără tratament la aproximativ 25-50% dintre sugari până la vârsta de 4 ani, iar pentru copiii cu vârsta de 3 ani care au VHC, sunt disponibile tratamente antivirale eficiente.
Pot nou-născuții să dobândească hepatită C?
Nou-născuții prezintă un risc de hepatită C în timp ce se află în uter dacă femeia gravidă a contactat infecția. Probabilitatea este de 4-7%, însă riscul este mai mare dacă persoana însărcinată are o încărcătură virală mare în sânge. Există, de asemenea, o probabilitate și mai mare dacă mama dezvoltă o coinfecție cu HIV.
Nașterea prin cezariană nu crește riscul. De asemenea, este sigur pentru persoana cu VHC să-și alăpteze copilul, deoarece nu există dovezi care să arate că transmiterea poate avea loc în acest fel. Cu toate acestea, dacă persoana care alăptează are sfârcuri crăpate și sângerânde, ar trebui să înceteze să alăpteze temporar. De vreme ce VHC se răspândește prin sânge, cel mai bine este să întârziem alăptarea până când mameloanele s-au vindecat.
Continuarea materialului pe platforma specializată Hepat.ro
