Mare parte din cazurile de agresiuni asupra cadrelor medicale, deşi sunt raportate către conducerea unităţilor spitaliceşti, rămân fără o soluţionare din cauza lacunelor legislative, a declarat preşedintele SANITAS Cluj, Ştefan Roman.
Federaţia SANITAS organizează săptămânile acestea întâlniri şi dezbateri în cadrul campaniei „Nu agresaţi cadrele medicale”, pentru a da ocazia asistenţilor, infirmierilor şi a altor persoane care lucrează în sistem să îşi spună părerea. De la demararea campaniei, susţin liderii SANITAS, în rândurile personalului medical s-a constatat o creştere a disponibilităţii de a face publice anumite probleme legate de agresiunea la care sunt uneori supuşi, precum şi a cauzelor care le provoacă.
„Odată cu lansarea acestei campanii şi chiar înainte am constatat că la nivelul judeţului Cluj agresiunea verbală şi fizică asupra personalului medical a început să devină mult mai frecventă. Mai ales în ultimii doi trei ani incidenţa a crescut. Şi, cu toate că personalul agresat de multe ori raportează către conducerea unităţii sanitare, aceste raportări se opresc acolo fără nicio finalitate. Pe de altă parte, legislaţia actuală îngrădeşte aceste raportări, în sensul că dacă te adresezi poliţiei, în loc să se ia măsuri, ele se iau nu împotriva agresorului, ci împotriva personalului medical”, a declarat Ştefan Roman, în cadrul întâlnirii regionale de la Cluj.
O asistentă medicală de la secţia de psihiatrie şi toxicomanie pediatrică a Spitalului Clinic de Urgenţe pentru Copii a povestit chiar un caz petrecut la finalul săptămânii trecute, când, având nevoie de intervenţia poliţiei, a apelat la ajutorul autorităţilor. „Vine poliţia, găseşte poarta deschisă, la care îi spune medicului de gardă: ‘aveţi poarta deschisă, este ora trei, în cazul în care vă pleacă un pacient de pe secţie vă fac dosar penal la întreg personalul de pe secţie’. Întrebarea mea este ce se întâmplă în momentul în care este internat copilul pe secţie, eu stau scut uman să nu fugă şi mă loveşte. Sau îl las să plece, sun la 112 şi îmi face poliţia dosar penal pentru neglijenţă în serviciu”, a povestit asistenta.
Aceasta a subliniat faptul că în spital se întâlnesc deseori cazuri în care micuţii devin agresivi. Fie că sunt copii care suferă de diferite afecţiuni, fie că sunt adolescenţi care vin intoxicaţi, cazurile în care aceşti pacienţi devin agitaţi nu sunt puţine. Iar soluţia este, de cele mai multe ori, povestea asistenta, să accepte faptul că va fi muşcată sau lovită, pentru că varianta în care pacientul, aflat sub îngrijirea ei, se răneşte, este mult mai gravă.
Preşedintele SANITAS Cluj a explicat şi el că şi atunci când nu este vorba de cazul unor persoane care devin agresive din cauza unei boli, cadrele medicale nu pot fi susţinute de spital pentru că legislaţia este ambiguă. „Pe de altă parte, personalul medico-sanitar agresat, în nume propriu, trebuie să deschidă acţiune în instanţă. Ceea ce nu mi se pare normal. Că fenomenul s-a petrecut în timpul exercitării profesiei, la locul de muncă, şi nu în altă parte. (…) De fapt sunt nişte accidente de muncă provocate personalului medical de către pacienţi. Accidente de muncă care de cele mai multe ori, constat, se încearcă să fie muşamalizate la nivelul unităţii sanitare în loc să fie raportate la ITM. Aici există o legislaţie, dar să nu arunce o imagine negativă asupra unităţii sanitare că acolo se întâmplă accidente de muncă”, a spus Roman.
Cele mai grave asemenea agresiuni petrecute în Cluj în ultimii ani sunt cazul unui infirmier de la UPU înjunghiat şi al unui asistent desfigurat, de asemenea, de către un pacient. AGERPRES