Un număr de 13 organizaţii non-guvernamentale din România au înaintat, miercuri, scrisori deschise ministerelor Sănătăţii, Educaţiei şi Muncii, solicitând
respectarea drepturilor bolnavilor de autism şi finalizarea corectă a cadrului legislativ dedicat acestui domeniu.
„Organizaţiile sunt nemulţumite că au fost consultate doar formal la întocmirea normelor de aplicare a Legii 151/2010, respectiv ‘Legea autismului’, şi că forma prezentată de oficialităţi a acestor norme, aflate în dezbatere publică, modifică esenţial sensul legii”, se spune într-un comunicat de presă transmis de Asociaţia de Autism Transilvania.
Potrivit reprezentantului acestei asociaţii, psihologul Cristina Pop, normele reduc efectele legii la copiii mai mici de şase ani care suferă de autism, nu clarifică atribuţiile persoanelor care iau parte la terapia pacienţilor cu tulburări din spectrul autist (TSA), nu reglementează accesul la educaţie şi la serviciile specializate adresate tuturor persoanelor afectate, iar chestionarul propus pentru diagnostic nu este validat ştiinţific. De asemenea, nu se specifică atribuţiile membrilor echipei multidisciplinare care tratează pacienţii cu TSA şi nici cum se va realiza decontarea cheltuielilor medicale.
‘Ne-am bucurat foarte mult când a fost votată această lege esenţială pentru bolnavii de autism, a fost un pas uriaş înainte. Când am văzut, însă, textul propus pentru normele metodologice, norme în baza cărora se desfăşoară, practic, întreaga activitate de tratare şi recuperare, am înţeles că acestea pot denatura sensul legii. Concret, articolele din norme referitoare la screening se adresează copiilor cu vârste până la trei ani, iar cele referitoare la intervenţii, copiilor până la şase ani. Legea 151 constituie cadrul legislativ pentru toţi pacienţii cu TSA’, a declarat Milena Prună, preşedintele Asociaţiei Autism Transilvania, una dintre semnatarele scrisorilor deschise.
Printre solicitările făcute de organizaţiil semnatare ale scrisorilor deschise se numără recunoaşterea psihoterapiei pentru recuperarea persoanelor cu TSA ca serviciu medical de către CNAS şi implicit decontarea acestui serviciu, reglementarea accesului la educaţie şi a intervenţiilor specializate adresate adolescenţilor şi adulţilor afectaţi de TSA.
‘Legea 151 reprezintă un cadru general – acolo nu se specifică serviciile finanţate, cum se realizează tratamentul şi aşa mai departe – toate acestea trebuie stabilite prin normele de aplicare a legii. Din punctul nostru de vedere, acestea sunt la fel de importante ca şi legea în sine’, a adăugat Milena Prună. Pentru stabilirea tuturor reglementărilor necesare, asociaţiile solicită înfiinţarea unui grup interministerial format din reprezentanţi ai celor trei ministere implicate, care să elaboreze în termen de şase luni, împreună cu reprezentanţii societăţii civile, strategia naţională de recuperare şi integrare în societate a tuturor persoanelor cu tulburări de spectru autist. Cele 13 organizaţii semnatare ale scrisorilor adresate autorităţilor sunt asociaţii din toată ţara care reprezintă interesele persoanelor care suferă de TSA. AGERPRES
