Reprezentanţi ai societăţii civile solicită, într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Klaus Iohannis, Guvernului, partidelor parlamentare şi autorităţilor locale să promoveze politici şi servicii adaptate normelor şi recomandărilor europene în domeniul traficului de droguri şi să reexamineze în Parlament, în regim de urgenţă, legile recent adoptate care instituie măsuri punitive pentru consumatorii de droguri şi persoanele cu adicţii.
Prin documentul adresat se mai cere „încetarea adoptării şi promovării de măsuri nefundamentate, populiste, pentru capital electoral”, înfiinţarea şi finanţarea de la bugetul de stat a serviciilor de reducere a riscurilor conform recomandărilor internaţionale în domeniu şi consultarea organizaţiilor societăţii civile atunci când se propun măsuri în domeniu în care aceste organizaţii sunt specializate.
Semnatarii scrisorii, organizaţii şi specialişti care pledează pentru reducerea riscurilor generate de dependenţe, atrag atenţia că propunerile legislative menţionate care „inventează noi măsuri punitive sau înăspresc pedepsele pentru posesia de droguri indiferent de cantitate, nu sunt decât campanie electorală mascată”.
„Aceste măsuri populiste vor face un deserviciu enorm pe termen lung atât cetăţenilor, cât şi instituţiilor responsabile cu starea de sănătate a populaţiei generale. În lipsa unor servicii de reducere a riscurilor (organizate conform recomandărilor internaţionale), ne vom confrunta cu creşterea numărului de supradoze, a deceselor produse de consum, a distrugerii viitorului tinerilor închişi pentru că au fost prinşi cu cantitatea de canabis necesară consumului personal (aspect dezincriminat în majoritatea ţărilor UE)”, se arată în scrisoare.
Potrivit semnatarilor scrisorii, „în contextul creşterii numărului de incidente legate de consumul de droguri şi al transformării acestora de către mass-media în subiecte populiste şi teme electorale, dar fără o informare corectă cu privire la ceea ce înseamnă consum şi tipuri de droguri sau dependenţă, ignorând abordarea dependenţelor ca o chestiune de sănătate publică, ne exprimăm îngrijorarea pentru modul în care factorii de decizie din România înţeleg să rezolve problema: prin măsuri legislative punitive, din ce în ce mai aspre, contrar tuturor recomandărilor instituţiilor europene şi internaţionale cu prerogative în domeniu”.
„Legislaţia punitivă pe un fond de lipsă a informaţiilor corecte şi, mai ales, a serviciilor medicale şi sociale, provoacă discriminare şi creşte riscul de transmitere a HIV şi a hepatitelor în rândul celor care consumă droguri şi, mai departe, în populaţia generală (…) În lipsa unor servicii de reducere a riscurilor (organizate conform recomandărilor internaţionale), ne vom confrunta cu creşterea numărului de supradoze, a deceselor produse de consum, a distrugerii viitorului tinerilor închişi pentru că au fost prinşi cu cantitatea de canabis necesară consumului personal (aspect dezincriminat în majoritatea ţărilor UE)”, se arată în scrisoarea deschisă.
Un studiu al Eurasian Harm Reduction Association din 2023, menţionat în scrisoare, evidenţiază că statul român plăteşte anual 16.973 de euro pentru întreţinerea unei persoane condamnate la închisoare pentru trafic de droguri (serviciile medicale şi sociale de care are nevoie un consumator în libertate costă 1.766 de euro)
În scrisoare se aminteşte că, deşi România a adoptat Strategia naţională în domeniul drogurilor pentru perioada 2022-2026, „principiile acesteia sunt în mod consecvent încălcate de către statul care şi le-a asumat, deşi respectarea acestora este ‘este esenţială şi obligatorie'”.
Semnatarii scrisorii sunt ARAS – Asociaţia Română Anti-SIDA, Asociaţia Accept, Asociaţia Sens Pozitiv, European Center for Public Initiatives, Reţeaua Română de Reducere a Riscurilor, criminologul Vlad Zaha şi psihiatrul Eugen Hriscu – medic specialist în domeniul tratării dependenţelor.
Camera Deputaţilor a adoptat, pe 5 martie, în calitate de for legislativ decizional, Legea 2 Mai, un act normativ care prevede majorarea pedepselor cu închisoarea la trei până la 10 ani în cazul efectuării de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, precum şi eliminarea posibilităţii executării pedepsei sub supraveghere în cazul traficului de droguri de mare risc şi traficului internaţional de droguri de mare risc.
Pe 27 februarie, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege care prevede înfiinţarea Registrului naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni din sfera traficului de droguri, un mijloc de cunoaştere, supraveghere şi identificare operativă a acestor persoane. AGERPRES
