parkinson.jpgAproximativ 70.000 de persoane sunt diagnosticate în prezent cu boala Parkinson, cea de a doua afecţiune neurologică degenerativă ca frecvenţă în România, iar pentru conştientizarea luptei împotriva acestei afecţiuni un „covor” de lalele a fost expus vineri în faţa Băncii Naţionale.

Evenimentul marchează debutul Lunii de Luptă împotriva Bolii Parkinson şi a campaniei de informare „Grădina cu speranţe” demarată de Asociaţia de Luptă împotriva Bolii Parkinson, în parteneriat cu Societatea de Neurologie din România. „Covorul” are o suprafaţă de 50 mp şi este realizat din peste 15.000 de lalele roşii, simbolul internaţional al luptei împotriva bolii Parkinson, începând din anul 2005.

„Conform statisticilor din CNAS, în acest moment sunt 70.000 de bolnavi care iau reţeta în fiecare lună. Poate că unii dintre ei au boala Parkinson, poate că unii dintre ei sunt cu erori de diagnostic (…). Mai există şi situaţia în care sunt mulţi pacienţi nediagnosticaţi. Fenomenul este doar ceea ce vedeţi la suprafaţă, oamenii care iau reţete, asta nu înseamnă că atâţia pacienţi sunt”, a spus medicul neurolog Mihai Vasile.

Potrivit medicilor, cel mai adesea primele simptome al bolii Parkinson apar în intervalul de vârstă 50 – 70 de ani. În ultimii ani s-a observat o scădere a vârstei la care este diagnosticată, una din 20 de persoane prezentând simptome în jurul vârstei de 40 de ani.

El a precizat că datele epidemiologice lipsesc cu desăvârşire în ţara noastră şi „probabil” anul acesta se va realiza Registrul naţional al pacienţilor cu Boala Parkinson. „Avem doar estimări ale cazurilor de boală din studii realizate în alte ţări europene dezvoltate. Frecvenţa bolii este cam de 0,3% din populaţia generală, frecvenţa este mai mare pe măsură ce pacienţii sunt vârstnici, după 85 de ani frecvenţa bolii este cam de 4%”, a arătat medicul Mihai Vasile.

Medicul neurolog Amalia Ene a explicat că nu există tratament curativ pentru boala Parkinson. „Nu putem vorbi despre vindecarea bolii Parkinson. Nu numai că nu putem vindeca boala, dar nu o putem opri în evoluţie, deci nu putem vorbi despre un tratament care să modifice progresia, care în mod cert să o încetinească într-o măsură foarte importantă. Ea nu poate fi încetinită, nu poate fi stopată, nu poate fi vindecată”, a arătat Amalia Ene.

Potrivit medicilor, depistarea cât mai timpurie a bolii Parkinson, vizitele la medicul neurolog şi urmarea tratamentului recomandat de acesta, conform fiecărui stadiu al bolii, îmbunătăţesc calitatea vieţii pacientului.

Boala Parkinson este o boală degenerativă cauzată de distrugerea progresivă a neuronilor care produc dopamina (substanţa neurotransmiţătoare responsabilă de capacitatea organismului de a-şi controla mişcările). În boala Parkinson se consideră că simptomele devin manifeste atunci când nivelul dopaminei din creier scade cu mai mult de 50% faţă de valorile normale.

Principalele simptome ale bolii Parkinson sunt cele motorii – tremor – tremuratul necontrolabil al mâinii, braţului, picioarelor sau bărbiei. Tremorul se diminuează pe măsură ce zona afectată este implicată în mişcări active şi dispare complet în timpul somnului. Rigiditatea provoacă dureri musculare, blocaje posturale. Mersul poate deveni şovăitor, limitat la paşi mici şi repezi, urcarea scărilor sau ridicarea de pe scaun/din pat necesitând un efort adiţional. De asemenea, apare şi atitudinea „îngheţată” – incapacitatea de a face orice mişcare. Pierderea echilibrului şi a coordonării: alternanţa sau dispariţia reflexelor care ajustează poziţia corpului.

Alături de aceste simptome pot apărea şi simptome non-motorii (oboseală, durere, exces de salivaţie, probleme de vorbire, constipaţie, tulburări de somn, incontinenţă urinară), simptome de ordin neuropsihologic, prezente la mulţi dintre pacienţi (depresie, anxietate, confuzie, apatie) şi simptome cognitive (afectarea memoriei, a atenţiei, dificultăţi în luarea deciziilor). Ziua Internaţională a bolii Parkinson este marcată anual pe 11 aprilie. AGERPRES